Biblioteca Batthyaneum deschide porțile pentru a descoperi colecția de curiozități a episcopului fondator

Comunitatea culturală albaiulieană are ocazia să exploreze unul dintre patrimoniile cele mai semnificative din regiune. Biblioteca Batthyaneum, instituție cu o istorie bogată și o valoare inestimabilă pentru cultura română, va primi vizitatori în cadrul unei Zile a Porților Deschise programate pentru sâmbătă, 27 iunie.

Manifestarea va permite accesul în sala mare a bibliotecii, unde va fi prezentată o expoziție consacrată „cabinetului de curiozități" al fondatorului instituției, episcopul Ignatius Batthyány. Vizitele vor fi organizate în grupuri, cu intrări programate începând de la ora 9:00 și continuând până la ora 13:00, când va intra ultimul grup de vizitatori.

Participarea la eveniment necesită o înscrierea prealabilă. Doritorii de a vizita trebuie să se înscrie online la adresa de email [email protected]. Termenul limită pentru înscrierea este vineri, 26 iunie, la ora 14:00. Locurile sunt limitate, iar accesul se va face în funcție de disponibilitatea acestora. Vizitatorii sunt obligați să aibă asupra lor un document de identitate valid.

Mărturii ale unei epoci de iluminism și cunoaștere

Biblioteca Batthyaneum a fost întemeiată pe 31 iulie 1798, prin inițiativa episcopului Romano-Catolic al Transilvaniei, Ignatius de Batthyán (1741-1798). Instituția nu era doar o bibliotecă în sensul tradițional, ci componenta unei instituții științifice mai ample, denumită Specula Batthyaniana Albensis, care cuprindea și un observator astronomic, alături de mai multe colecții cu caracter muzeal.

Aceste facilități științifice au fost amenajate în clădirea fostei Biserici trinitariene din Alba Iulia. Edificiul, ridicat în stil baroc între 1719-1738, a cunoscut o succesiune de transformări în cursul secolului al XVIII-lea, servind pe rând drept lăcaș de cult cu două turle (1719-1784), depozit și spital militar al forțelor habsburgice (1784-1792), și în final ca sediu pentru observator astronomic și bibliotecă (1792-1798).

Observatorul astronomic a funcționat activ pe parcursul unei perioade de mai bine de șase decenii, din 1794 până în 1861. Una dintre cele mai importante modernizări ale instrumentelor astronomice a survenit în 1839, când a fost achiziționat un cerc meridian sofisticat de la Christoph Starke, directorul Institutului Imperial Politehnic din Viena, care a fost instalat oficial în 1843.

Colecția fondatoare și dezvoltarea instituției

Nucleul colecției bibliotecii și, totodată, fondul-tezaur al acesteia, este alcătuit din biblioteca personală a episcopului Batthyány. Aceasta cuprinde aproximativ 18.000 de unități bibliografice, incluzând atât tipărituri cât și manuscrise, dintre care unele datează din secolul al IX-lea. Aceste volume au fost adunate cu grijă în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea prin achiziții strategice, inclusiv biblioteca arhiepiscopului Vienei, Christoph Migazzi, și colecția Bisericii Sfântul Iacob din Levoča, Slovacia.

În cursul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX, donațiile au reprezentat principalul mecanism de extindere a fondurilor bibliotecii. După transformarea în muzeu a observatorului astronomic în prima parte a secolului XX, instituția a continuat să funcționeze neîntrerupt sub administrația Episcopiei Romano-Catolice din Alba Iulia până în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost plasată sub supravegherea Ministerului Educației în anii 1950, iar din 1962 a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, instituție care a evoluat apoi în actuala Bibliotecă Națională a României.

Arhitectura și decorul Aulei Magna

Cea mai reprezentativă încăpere a bibliotecii, Aula Magna, păstrează configurația și decorația din sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în stilul austriac „Zopf", o fuziune între Neoclasicism și Rococo. Spațiul interior este structurat după modelul tradițional al unei nave cu galerie deasupra, altar și cor. Rafturile sunt ornamentate cu simboluri din filosofia iluministă, iar în centru se găsesc două panouri mari reprezentând Apollo și Atena Pallas, zeii protectori ai artelor și științelor.

În 1912, observatorul astronomic a fost reconvertit într-un muzeu de valoare dedicat arheologiei și artei sacre, ale cărui colecții s-au îmbogățit semnificativ în perioada interbelică, din care datează și actuala denumire de „Batthyaneum".

Patrimoniu de importanță națională și internațională

Valoarea instituției este consolidată și de prezența a două importante arhive ale Transilvaniei: arhiva Conventului de la Cluj-Mănăştur și cea a Capitlului de la Alba Iulia.

Biblioteca Batthyaneum se distinge la nivel național prin traseul său istoric singular. De la 24 mai 2023, aceasta deține o poziție de vârf în patrimoniul cultural transilvănean, fiind prima instituție din regiune care a înscris în patrimoniu UNESCO un document de importanță majoră: Codex Aureus, cel mai vechi manuscris al României.