Astmul se răspândește în România și Europa: Ziua Internațională de conștientizare atrage atenția asupra unei crize de sănătate respiratorie

Marcată în fiecare an la 3 mai, Ziua Internațională a Astmului capătă o semnificație deosebită în 2026, în vreme ce statisticile oficiale semnalează o creștere alarmantă a numărului de bolnavi atât în România, cât și pe întregul continent european.

Astmul se manifestă ca o inflamație cronică a tractului respirator, ducând la dificultăți în respirație, tuse persistentă, senzație de strângere în piept și respirație șuierătoare. Deși vindecarea completă nu este posibilă, boala poate fi ținută sub control prin tratament și supraveghere medicală sistematică.

Prevalența în Europa și România

Conform datelor Eurostat, aproximativ 6% din populația Uniunii Europene suferă de astm, ceea ce se traduce prin milioane de oameni care conviețuiesc zilnic cu această afecțiune. Variațiile între state sunt semnificative, determinate de factori cum ar fi gradul de poluare, obiceiurile de viață și disponibilitatea serviciilor de sănătate.

Situația din România este mai dificil de cuantificat cu exactitate, dar cercetările disponibile indică o prevalență a astmului la adulți estimată între 4% și 6%, cu aproximativ 4,1% dintre persoane având diagnostic oficial. Aceste date provin dintr-un raport cuprinzător al OECD asupra fenomenului.

Medicii avertizează că cifrele reale ar putea fi și mai înalte, datorită unui fenomen considerabil de subdiagnosticare. La copii, situația este și mai preocupantă: studiile recente indică o prevalență de aproximativ 7,3% a bolilor respiratorii cronice, inclusiv astm, demonstrând că afecțiunea nu mai afectează doar populația adultă, ci și pe cea tânără.

Poluarea aerului – factor decisiv

Un rol crucial în escaladarea cazurilor de astm îl joacă poluarea atmosferică. Deși România a înregistrat o scădere a unor poluanți în ultimii ani, incidența astmului bronșic a continuat să crească între 2020 și 2023. Această tendință relevă o relație complexă între calitatea mediului și sănătatea respiratorie, în care intervin și alți factori precum alergenul, extinderea zonelor urbane și modul de viață.

Impactul asupra calității vieții

La nivel mondial, astmul afectează sute de milioane de persoane, cu consecințe grave asupra bunăstării cotidiene. Boala limitează activitatea fizică, perturbă somnul și reduce capacitatea de lucru. În cazurile grave, poate genera internări repetate și, în situații excepționale, poate fi fatal, deși decesurile sunt rare în țările cu acces adecvat la tratament.

Provocări în sistemul de sănătate românesc

Sistemul medical din România se confruntă cu dificultăți semnificative în managementul astmului. Datele arată că internările care ar fi putut fi evitate pentru astm și alte afecțiuni respiratorii rămân la un nivel ridicat în comparație cu media europeană, indicând deficiențe în prevenție, diagnosticare precoce și acces la tratament.

Apeluri pentru acțiune

Ziua Internațională a Astmului nu este doar o inițiativă de informare, ci un moment de mobilizare pentru importanța diagnosticului prompt, tratamentului adecvat și diminuării factorilor de risc, în special poluarea și expunerea la alergeni.

Specialiștii îndeamnă persoanele cu simptome respiratorii persistente să consulte un medic și să nu neglijeze semnalele timpurii ale bolii. Autoritățile sunt, de asemenea, solicitate să investească în programe de prevenție și educație sanitară pentru a atenua povara astmului asupra societății.

În 2026, mesajul rămâne neechivoc: astmul poate fi controlat, dar doar prin cunoaștere, măsuri preventive și acces la terapie. Într-o Europă din ce în ce mai urbanizată și confruntată cu transformări mediului, protejarea sănătății respiratorii se impune ca o prioritate vitală.