10 mai: Ziua Independenței României și cele trei raporturi istorice care au fundamentat statul modern

România marchează duminică, 10 mai, Ziua Independenței Naționale, o zi încărcată de semnificație istorică profundă. Data reunește trei repere esențiale care au modelat formarea și consolidarea statului român modern.

Trei piloni ai identității naționale

Ziua de 10 mai concentrează trei momente fundamentale din dezvoltarea României:

În 1866, principele Carol I a sosit în țară și a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite, inaugurând o perioadă de transformări și modernizare accelerată a instituțiilor statului.

Anul 1877 marchează proclamarea independenței de stat. Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a prezentat declarația în fața Parlamentului pe 9 mai, iar a doua zi, 10 mai, aceasta a fost promulgată oficial de Carol I, căpătând forță juridică deplină.

În 1881, România a fost proclamată regat, iar Carol I a fost încoronat ca prim rege al țării, consolidând statutul internațional al națiunii.

Între 1866 și 1947, această dată a funcționat ca Ziua Națională a României, reprezentând simbolul independenței, unității și instituției regale. După instaurarea comunismului, sărbătoarea a fost suprimată și înlocuită. Revenirea ei în conștiința publică s-a produs după 1990, mai întâi sub denumirea de Ziua Regalității, apoi ca Ziua Independenței. Legea nr. 189/2021 a consacrat oficial 10 mai ca sărbătoare națională, deși nu beneficiază deocamdată de statut de zi liberă legală.

Drumul către independență prin arme și diplomație

Independența nu a rezultat doar din acte politice, ci și din sacrificiul militar. Conflictul din 1877-1878 a pus armata română alături de Rusia în lupta contra Imperiului Otoman.

Momentele decisive ale acestui conflict au inclus asediul Plevnei, luptele de la Grivița și operațiunile desfășurate pe linia Dunării. Succesul militar a deschis calea recunoașterii pe plan internațional, consolidată la Congresul de la Berlin, unde marile puteri europene au acceptat oficial România ca stat suveran și independent.

Festivități în Alba Iulia și pe întreg teritoriul

Duminică, 10 mai 2026, Piața Cetății din Alba Iulia va găzdui ceremoniile de marcaj a Zilei Victoriei în Europa, Zilei Europei și Zilei Independenței Naționale a României.

Programul include primirea invitaților și ocuparea dispozitivului ceremonial, prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă, intonarea Imnului Național, oficierea unui serviciu religios și o alocuțiune asupra semnificației acestor trei momente istorice. Corul Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul" va interpreta Imnul Europei, urmat de un program artistic prezentat de elevii instituției.

La manifestare vor participa reprezentanți ai autorităților locale și județene, militari, forțe de ordine, clerici, personalități din mediul academic și reprezentanți ai societății civile.

Pe plan național, autoritățile organizează ceremonii militare și religioase în mai multe locații. Evenimentul central din București se va desfășura la Monumentul Eroilor Patriei, în proximitatea Universității Naționale de Apărare „Carol I", cu începere la ora 10:00. Manifestări similare sunt programate în municipiile reședință de județ și în localitățile unde au fost ridicate monumente dedicate eroilor.

Perspective: 10 mai ar putea deveni zi liberă

O inițiativă legislativă depusă la Senat propune modificarea Legii 189/2021 și a Codului muncii, cu scopul de a include 10 mai în categoria zilelor libere legale în care nu se lucrează.

Susținătorii acestei propuneri argumentează că data de 10 mai concentrează o semnificație triplu-fundamentală în istoria națională – debutul domniei lui Carol I, proclamarea independenței și instituirea regatului – și merită recunoaștere deplină prin acordarea unei zile libere cu plată.

Actualmente, zilele libere legale sunt stabilite prin Codul muncii și cuprind sărbători precum 1 Decembrie, Paștele, Rusaliile și Crăciunul, dar 10 mai rămâne încă în afara acestei liste.