Primarul Alba Iuliei se opune înlăturării bustului lui Octavian Goga, cere aviz de la Academia Română

Conducătorul administrației municipale din Alba Iulia, Gabriel Pleșa, și-a exprimat dezacordul personal cu privire la demersul unei organizații care solicită ridicarea monumentului dedicat poetului Octavian Goga de pe Aleea Scriitorilor din cartierul orașului.

Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului a transmis o cerere prin care solicită îndepărtarea bustului scriitorului, invocat pentru legăturile sale cu mișcările extremiste de dreapta din România. Bustul, realizat de sculptorul Mihai Coșan, se află în Parcul Eminescu.

Edilul a precizat că administrația locală a primit sesizarea acum aproximativ o lună și s-a confruntat cu o situație complicată. Pleșa a explicat că gestiunea acestei probleme trebuie să ţină seama de legislația care reglementează prezenţa în spațiile publice a monumentelor dedicate unor personaje cu implicații în mișcări legionare sau acte de represiune.

"Sigur că problema este extrem de delicată," a declarat primarul. El a menționat că în perioada școlară a cunoscut pe Goga mai ales ca poet și om de litere, iar mai puțin în calitatea sa de politician. Potrivit lui Pleșa, evaluarea activității politice a scriitorului cade în responsabilitatea specialiștilor, motiv pentru care instituția a solicitat consultarea Academiei Române.

"Din punct de vedere personal, nu vorbesc instituțional acum, mi-ar părea rău ca Octavian Goga să nu mai aibă bust pe Aleea Scriitorilor," a adăugat edilul, subliniind că decizia finală va depinde de răspunsul pe care Academia Română îl va furniza.

Un demers similar a fost deja concretizat în orașul Iași, unde aceeași asociație a obținut mutarea bustului lui Octavian Goga din spațiul public într-un depozit.

Contextul istoric al lui Octavian Goga

Octavian Goga (1881-1938) a fost fondator și lider al Partidului Național Creștin, o formațiune de extremă dreapta cu caracter fascist, xenofob și antisemit. Emblema partidului prezenta tricolorul cu o svastică în centru, iar mottoul acestuia era "România a românilor".

În perioada 1937-1938, Goga a condus un guvern minoritar pe durata a 44 de zile, instalat de Regele Carol al II-lea. În calitate de prim-ministru, a semnat Decretul-lege nr. 169 privind revizuirea cetățeniei, o măsură care a dus la retragerea cetățeniei române pentru peste 200.000 de evrei. Această lege este considerată prima legislație din România care a deschis calea Holocaustului, afectând aproximativ o treime din populația evreiască a țării.

Sub administrația sa, guvernul a emis mai multe ordonanțe care au vizat persoane de religie evreiască: interzicerea ziarelor conduse de jurnaliști evrei, excluderea evreilor din funcțiile publice, restricții asupra vânzării anumitor produse, expulzarea rabinilor care nu dețineau cetățenia română și interzicerea predării religiei evreieşti în școlile de stat.

Goga și-a exprimat dorința de a fi înmormântat cu o svastică pe piept, iar sicriul său a fost însoţit de o coroană în formă de svastică în mai 1938. Istoricii remarcă faptul că el a fost o figură de interes pentru ideologul nazist Alfred Rosenberg, care a încercat să-l influențeze pe Regele Carol al II-lea în direcția unei apropieri politice față de Germania nazistă.