Liviu Odagiu: Independența Justiției este sub atac de un an

Liviu Odagiu, care conduce Consiliul Superior al Magistraturii din ianuarie pentru o perioadă de un an și a ocupat anterior funcția de președinte al Curții de Apel Alba Iulia, a exprimat îngrijorări grave privind starea sistemului judiciar. Într-un interviu acordat podcastului „Off the Record" de la Mediafax, el a caracterizat situația actuală drept o perioadă marcată de atacuri sistematice asupra independenței Justiției.

Un aspect care a atras atenția lui Odagiu este absența constantă a președintelui României, Nicușor Dan, de la ședințele plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit șefului CSM, deși președintele ar trebui să prezideze aceste ședințe atunci când este prezent, nu a participat la nicio întâlnire până în prezent. Odagiu a precizat că, din luna ianuarie, atunci când a preluat conducerea instituției, a transmis invitații oficiale pentru fiecare ședință. Într-unele cazuri, președintele a comunicat că angajamentele sale nu permit participarea, în timp ce în alte situații nu a venit niciun răspuns. Cu toate acestea, liderul CSM a exprimat convingerea că prezența se va materializa atunci când aceasta va fi considerată oportună.

Ordonanța din aprilie 2026, care a permis organizarea concursurilor în sistemul judiciar, a fost unul dintre punctele fierbinți discutate. Odagiu a subliniat că actul normativ nu a constituit o favoare extraordinară pentru Justiție, precizând că excepții similare au fost acordate și sistemelor de sănătate și educație. Totuși, el a criticat condiția suplimentară impusă: necesitatea unui memorandum justificativ aprobat de Ministerul Finanțelor, Guvern și Ministerul Justiției.

CSM a redactat și transmis documentul imediat după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, dar memorandumul se află la Ministerul Finanțelor din 5 mai fără a primi vreun răspuns. Odagiu a negat cu fermitate acuzațiile privind cheltuielile suplimentare, explicând că posturile vacante sunt deja finanțate prin bugetul anual. Dintre aproximativ 5.000 de posturi de judecători din sistem, toate beneficiază de finanțare indiferent de ocupare.

Președintele CSM a plasat dezbaterile privind salarizarea magistraților într-un context mai larg, descriind-o drept culminarea unei campanii care durează de aproximativ un an. Conform afirmațiilor sale, obiectivul acestei campanii ar fi fost discreditarea Justiției și modificarea principiilor de funcționare a puterii judecătorești, cu scopul final de a se ajunge la o subordonare politică a sistemului.

Odagiu a criticat vehement modul în care funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost pozitionată în noua grilă salarială. Plasarea acestui post la nivelul unui primar local, dar sub nivelul primarului general al Bucureștiului, reflectă, după spusele sale, o anumită mentalitate privind importanța instituției supreme.

CSM a transmis Hotărârea Secției pentru judecători către instituțiile europene, inclusiv Comisia Europeană și comisarul european. Odagiu a descris acest demers drept o „avertizare timpurie" privind amenințările la adresa statului de drept în România. El a subliniat că instituția pe care o conduce va pune la dispoziția Bruxelles-ului toate informațiile necesare pentru o analiză aprofundată a compatibilității campaniei curente cu principiile statului de drept și independenței judecătorului.

Liderul CSM a promis că instituția va continua să intervină ori de câte ori va considera că independența sistemului judiciar este pusă în pericol, subliniind că hotărârea de a transmite informații europene nu marchează o finalitate, ci doar un pas într-o vigilență continuă.

În perioada anterioară, Odagiu a relatat o situație alarmantă: aproximativ jumătate dintre judecătorii din țară aveau dosare deschise de Direcția Națională Anticorupție. Majoritatea acestor dosare au fost inițiate în urma sesizărilor din oficiu ale procurorilor DNA, iar o parte semnificativă a fost deschisă după ce judecătorii respingeau solicitările formulate de procurorii anticorupție în sala de judecată.