Gala Symphonia: seara în care Alba Iulia a reafirmat dragostea pentru cultură

Unele seri rămân în memoria unei comunități nu doar pentru că marchează sfârşitul unui ciclu, ci pentru că devin pietre de hotar în viaţa culturală locală. Gala Symphonia, manifestarea muzicală de pe 21 iunie a Liceului de Arte „Regina Maria" din Alba Iulia, s-a dovedit a fi exact una dintre acele întâmplări rare în care pasiunea, talentul, dedica­ţia şi profesionalismul s-au contopat într-un spectacol de valoare artistică remarcabilă.

Încă înainte de deschiderea cortinei, sala de conferințe „Gheorghe Șincai" era arhiplină. Publicul, atent și respectuos, alături de o organizare fără cusur, au creat din primele momente atmosfera unui eveniment de rang filarmonic. Alba Iulia a arătat prin prezenţa sa că are un public profund conectat la actul cultural autentic.

Programul a deschis cu „Adagio" de Wolfgang Amadeus Mozart, executat de cvartetul de clarinete compus din Smaranda Ciuf, Aron Lengyel, Nora László-Herbert și Paul Tohănean. Aceşti tineri muzicieni, elevi ai Colegiului de Muzică „Sigismund Toduță" din Cluj-Napoca, au fost pregătiți de Olena Oșvat și Daniel Șimon, oferind o intrare de o eleganță desăvârşită.

Mihai Adrian Almășan a urmat cu Concertul nr. 2 pentru vioară în re minor, op. 22 de Henryk Wieniawski, sub îndrumarea profesoarei Mihaela Roșiu. Acompanierea la pian a fost asigurată de corepetitoarea Lilia Pârjol. Evoluţia sa a reflectat o maturitate interpretativă impresionantă pentru stadiul studiilor sale, combinând siguranța tehnică cu sensibilitate muzicală.

Construcția sonoră complexă a lucrării „Floris" de Catherine McMichael a adus pe scenă Sara Botariu, Alma Bucureștean, Carmen Mușat și Alisa Cordoș la flaut, alături de Antonia Dogeanu la pian. Ansamblu a fost pregătit de Emma Damian, Cozmin Demian și Cecilia Simion, oferind o interpretare purtată de expresivitate și rafinament.

Momentul cu „Hora ca la caval" de Gheorghe Zamfir a evidenţiat naiul prin vocea Adrianei Moga, elevă a profesorului Aurelian Trif. Acompaniamentul Liliei Pârjol a completat o interpretare care a fost primită cu entuziasm de spectatori.

Vlad Ștefănescu, sub coordonarea Ceciliei Simion, a prezentat o versiune solidă și expresivă a Scherzo-ului nr. 2 de Frédéric Chopin, demonstrând o traiectorie artistică în plin avânt.

O altă clipa de mare sensibilitate a fost „Ave Maria" de Giulio Caccini, cântat de sopranele Sara Bumbu și Alexandra Florea, pregătite de Roxana Rusan. Cuvântul Liliei Pârjol la pian a creat o atmosferă caldă și echilibrată.

Secţiunea de omagiere a profesorului Radu Beșliu a fost susținută de lect. univ. dr. Liviu Damian de la Facultatea de Istorie a Universității din București. Cuvintele sale au subliniat rolul esenţial pe care profesorii de valoare îl joacă în formarea generaţiilor şi în perpetuarea unei tradiții artistice.

Concertul pentru clarinet nr. 2 de Carl Maria von Weber a fost interpretat de Mihai Chiorean, student la Universitatea Națională de Muzică din București, cu Lilia Pârjol la pian. Prestaţia sa a fost o demonstrație de virtuozitate și expresivitate.

Violoncelistul Cătălin Pop, elev al profesorului Darius Clamba, a cântat „Poloneza de concert" de David Popper, acompaniat la pian. Sunetul matur și tehnica sigură au fost evidente pe parcursul interpretării.

Cvartetul de clarinete a revenit cu „Après un Rêve" de Gabriel Fauré, oferind o versiune lirică, rafinată și profund expresivă.

Energia și ritm au marcat momentul „Libertango" de Astor Piazzolla, interpretat de Sergiu Geogean la nai, Tudor David la chitară și Aris Mureșan la cajón, sub conducerea profesorului Cozmin Demian. Combinația instrumentală neobișnuită a creat o atmosferă vibrantă care a captivat sala.

Cvintetul cu pian de Ernst von Dohnányi a reunit Andrei Bulac, Mihai Almășan, Yoneko Mariț, Cătălin Pop și Felix Constantinescu sub coordonarea Emmei Damian, oferind o demonstrație de coeziune și maturitate de grup.

Corurile „Flori de Mai" și „Tempo", dirijate de Cristina Florea, au prezentat „Pomișorul" de Marin Constantin și „Ce mi-i mie drag pe lume" de Timotei Popovici, aducând momente de autentică emoție corală.

Ansamblul de percuție, format din Arianna Dizdarevici, Aris Mureșan, Vladimir Iliescu și Felix Constantinescu, coordonat de Andrei Simion și Cozmin Demian, a executat „Fiesta Colores" de Nils Rohwer și „Millennium Bug" de Giovanni Sollima, într-o explozie de ritm și precizie.

Finalul galei a fost marcat de apariția Orchestrei Harmony sub bagheta profesorului Petru Mazilu. „Hora Staccato" de Grigoraș Dinicu a fost cântată de Sergiu Geogean la nai în rol de solist, demonstrând virtuozitate și stăpânire scenică.

Unul dintre momentele cel mai aplaudate ale serii a fost fără echivoc „The Typewriter" de Leroy Anderson. Aris Mureșan, în postura inedită de solist la o mașină de scris, a reușit să cucerească publicul prin precizie, umor și expresivitate, transformând interpretarea într-un punct culminant memorabil.

Valsul nr. 2 de Dmitri Șostakovici a adus eleganță și echilibru în finalul orchestrei, pregătind momentul de încheiere.

Gala Symphonia s-a închis cu „Gaudeamus" în aranjamentul profesorului Petru Mazilu, interpretat de Orchestra „Harmony" și Corul claselor IX–XII ale Liceului de Arte „Regina Maria", sub conducerea inspectorului școlar prof. Daniela Fivi Rus. Acest moment final a reunit întreaga comunitate artistică pe scenă, într-un gest simbolic de sărbătorire a educației, artei și continuității.

Dincolo de succesiunea pieselor muzicale, Gala Symphonia a transmis un mesaj fundamental: excelența se construiește prin muncă asiduă, pasiune și devoţie. Fiecare elev, fiecare profesor, fiecare corepetitor și fiecare membru al echipei organizatorice a contribuit la succesul unei seri care a depășit cu mult statutul unui obișnuit concert de final de an.

Într-o epocă în care se discută des despre dificultatea de a atrage publicul către cultură, Gala Symphonia a oferit răspunsul cel mai frumos posibil: o sală plin-plin, un public exemplar și aplauze îndelungate pentru tineri care au dovedit că viitorul artei se află în mâini sigure.

Pentru câteva ore, Alba Iulia a respirat muzică la nivelul marilor scene. Cei care au fost prezenți au avut privilegiul de a fi martori ai unui eveniment care, prin valoarea sa artistică și emoțională, va rămâne multă vreme în memoria orașului.