Via Transilvanica primește statut oficial de traseu pedestru de interes național

Traseul iconic de 1.630 de kilometri care se întinde de la Putna la Drobeta Turnu Severin a obținut recunoașterea oficială prin intermediul unui ordin semnat vineri de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău.

Această decizie marchează un moment important pentru unul dintre cele mai semnificative proiecte de turism cultural și lent din țară. Via Transilvanica conectează patru regiuni istorice — Bucovina, Transilvania, Banatul și Oltenia — și leagă comunități, peisaje, localități și monumente culturale într-o experiență de drumeție integrată.

Ce aduce noul statut

Recunoașterea ca traseu de interes național implică mai multă protecție administrativă și obligații concrete pentru autoritățile locale din cele 10 județe pe care le traversează: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți.

Autoritățile vor trebui să se angajeze activ în menținerea și protejarea traseului, asigurând condiții de siguranță optime pentru drumeți. Legislația prevede sancțiuni pentru distrugerea marcajelor, blocarea accesului sau degradarea infrastructurii. Marcajele vopsite, stâlpii indicatori și bornele din andezit sculptate individual — elemente emblematice ale proiectului — vor beneficia de protecție mai structurată.

Recunoaștere pentru Asociația Tășuleasa Social

Ministrul Darău a subliniat că decizia constituie și un omagiu adus muncii extraordinare depuse de Asociația Tășuleasa Social și tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea acestui proiect devenit simbol național.

Oportunități economice pentru comunități

Statutul oficial deschide perspective semnificative pentru dezvoltarea economică a zonelor rurale prin care trece Via Transilvanica. Drumeții care parcurg traseul generează cerere pentru servicii esențiale — cazare, masă, transport, ghidaj — dar și pentru produse și artizanat local.

Pensiunile, micile afaceri, producetorii locali și comunități rurale din zone cu potențial turistic, dar care necesitau impuls de dezvoltare, vor beneficia de această oportunitate. Traseul transformă drumeția în mai mult decât o activitate de agrement: devine o experiență culturală care valorifică patrimoniul și susține economiile locale.

Importanța pentru județul Alba

Pentru Alba, recunoașterea oficială a traseului se traduce printr-o vizibilitate turistică mai pronunțată și perspective de creștere a numărului de vizitatori. Segmentul local face parte din ansamblul mai larg al proiectului, conectând regiuni istorice și comunități locale care găsesc în drumeție o oportunitate de dezvoltare.

O cale care unește

Via Transilvanica traversează mai multe ținuturi cultural-istorice — Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana — creând o narațiune coerentă despre diversitatea și bogăția culturală a României.

Traseul poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare, în funcție de segment și de pregătirea participanților, oferind flexibilitate și accesibilitate pentru diferite categorii de turiști.

Ministrul Darău a evidențiat că România are nevoie de proiecte care unesc comunități, valorifică patrimoniul și generează dezvoltare durabilă la nivel local. Via Transilvanica exemplifică această viziune, transformând o rută pedestră într-un instrument de coeziune socială și progres economic.