Rezultate economice pozitive: Deficitul bugetar scade la 1,17% din PIB în primele patru luni, iar ANAF depășește țintele de colectare

Economia românească oferă motive de optimism în primele luni ale anului 2026. Deficitul bugetar s-a situat la un nivel semnificativ mai redus decât anul anterior, marcând o evoluție pozitivă a finanțelor publice.

După patru luni, deficitul a ajuns la 1,17% din PIB, o scădere substanțială comparată cu 2,95% din PIB în perioada similară din 2025. Această performanță se aliniază cu ținta anuală de 6,2% din PIB pe care Guvernul și-a asumat-o pentru întregul an 2026, și este în concordanță și cu estimările Comisiei Europene privind evoluția deficitului.

Performanța pozitivă din primele trei luni a anului a fost confirmată de datele Ministerului Finanțelor, care arătau un deficit de 21,09 miliarde de lei în Q1, echivalent cu 1,03% din PIB. Comparativ, în aceeași perioadă din 2025, deficitul reprezentase 2,28% din PIB. În luna aprilie, deficitul a crescut modest, de la 1,03% la 1,17% din PIB, indicând o dinamică mai lentă a deteriorării raportului deficitului la PIB decât în anul precedent.

Colectări record la ANAF susțin consolidarea fiscală

Unul dintre pilarii acestei evoluții favorabile a fost performanța Administrației Finanțelor Publice. În luna aprilie, ANAF a colectat cu 1,6 miliarde de lei mai mult decât planul lunar de 56 de miliarde de lei, realizând un nou record de colectare lunară. Această dinamică a fost vizibilă și în trimestrul I, când veniturile bugetare au crescut cu 12,3%, cu accelerări particulare la nivel de TVA.

Alături de colectarea record, evoluția pozitivă a deficitului a fost susținută de un control strict asupra cheltuielilor și de o reorientare strategică a investițiilor publice. O parte din investițiile finanțate direct din bugetul de stat au fost reduse, compensație care a venit din creșterea investițiilor finanțate prin fonduri europene.

Contextul mai larg: procedura de deficit excesiv și obiectivele pe termen mediu

Deși datele inițiale ale anului sunt încurajatoare, România continuă să se afle sub procedura de deficit excesiv la nivel european. Consiliul UE a revizuit recomandările pentru țara noastră în 2025, cerând măsuri concrete pentru reducerea deficitului și pentru încheiere procedurii până în 2030.

Contextul este mai clar atunci când privim retrospectiv: în 2025, deficitul bugetar a fost de 7,65% din PIB în termeni cash, o îmbunătățire față de 8,67% din PIB din 2024. Pentru 2026, ținta de 6,2% din PIB ar marca o nouă progresie.

Comisia Europeană anticipează o continuare a acestei tendințe pozitive, estimând că deficitul va scădea la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% din PIB în 2027, în contextul reducerii cheltuielilor curente ca pondere în PIB și al creșterii veniturilor generate de măsurile fiscale implementate în 2024 și 2025.

Investițiile europene, componentă esențială a strategiei de consolidare

Pentru Guvern, menținerea unui nivel ridicat de investiții publice, dar cu o pondere mai mare a finanțării din fonduri europene, rămâne esențială în cadrul procesului de consolidare fiscală. Comisia Europeană estimează că investițiile publice ale României vor crește în 2026 de la 6% la aproape 7% din PIB.

Datele oficiale complete privind execuția bugetară pe primele patru luni urmează să fie publicate de Ministerul Finanțelor.