Ocuparea forței de muncă în România continuă să scadă: 63% în 2025

Indicatorii pieței muncii din România arată o tendință descendentă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Conform datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică, rata de ocupare pentru categoria 15-64 ani a ajuns la 63% în 2025, reprezentând o diminuare de 0,8 puncte procentuale comparativ cu 2024.

Pentru segmentul de populație 20-64 ani, indicatorul a fost de 69%, cu o scădere de 0,5 puncte procentuale față de perioada precedentă. Populației active a României i s-a cifrat la 8,194 milioane de persoane, din care 7,694 milioane erau angajate și 500.300 se confruntau cu șomajul.

Decalajul dintre sexe rămâne marcat: bărbații au înregistrat o rată de ocupare de 71,4%, în timp ce pentru femei aceasta a fost de 54,4%. Diferențele se observă și între spații geografice, cu mediul urban prezentând o rată de 69,7%, comparativ cu 56% în zonele rurale.

Tinerii și persoanele în vârstă

Dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani, doar 17,6% aveau un loc de muncă în 2025. Pentru persoanele în vârstă de 55-64 ani, rata s-a situat la 57%.

Nivelul de educație influențează semnificativ accesul la ocupare. Dintre cei cu studii superioare, 90,1% erau ocupați, în timp ce această proporție scădea la 65,8% pentru cei cu educație de nivel mediu și la 34,9% pentru cei cu nivel scăzut de educație.

Structura ocupării și sectoare de activitate

Salariații au continuat să domine piața muncii cu o pondere de 86,9% din totalul populației ocupate, deși numărul lor a scăzut cu 13.500 persoane comparativ cu anul anterior. Lucrătorii independenți și cei familiali neremunerați reprezentau 11,7% din forța de muncă ocupată.

Sectorul privat a absorbit 82,3% din populației ocupate, sectorul public concentra 17,1%, iar sectorul mixt era responsabil de 0,6%.

În privința distribuției pe domenii, specialiștii din diverse sectoare și lucrătorii din servicii dețineau ponderi egale de 18,4% fiecare din totalul ocupaților. Muncitorii calificați și asimilați reprezentau 17% din această categorie.

Descompunerea pe sectoare economice arată: 10,1% în agricultură, 32,4% în industrie și construcții, iar 57,5% în servicii. În activitățile non-agricole, 6,918 milioane de persoane erau ocupate, cu concentrări notabile în industria prelucrătoare (20,4%), comerț (19,9%) și construcții (12,2%).

Munca cu program parțial și șomaj

În 2025, 189.400 de persoane (2,5% din totalul ocupaților) au lucrat cu program parțial, cu o concentrare de 66,4% în sectorul agricol. Durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,2 ore, în timp ce 43.300 de persoane au desfășurat și activități suplimentare, lucrând în medie 10,6 ore pe săptămână.

Rata șomajului a crescut la 6,1% în 2025, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât în 2024. Diferența între bărbați (6,2%) și femei (6%) a fost minimă, de 0,2 puncte procentuale. Disparitatea geografică a fost mai accentuată: 3,0% în mediul urban versus 9,8% în mediul rural.

Tinerilor le-a revenit cea mai grea povară a șomajului, cu o rată de 26,1% în grupa 15-24 ani. Nivelul de educație s-a dovedit din nou determinant: rata șomajului era de 17,6% pentru cei cu educație scăzută, 5,1% pentru cei cu nivel mediu, și doar 1,8% pentru cei cu studii superioare.

Șomajul de lungă durată (peste un an) a afectat 2,1% din populația activă, cu o incidență de 35,1% din totalul șomerilor. Pentru tineri, rata șomajului de lungă durată (peste șase luni) a fost de 12,8%, reprezentând 49% din totalul șomerilor tineri.

Situația în Alba

La începutul anului 2026, în județul Alba rata șomajului era de 3,45%, cu peste 6.300 de persoane înregistrate fără loc de muncă.