Țigara electronică și riscul bolii pulmonare obstructive cronice: ce trebuie să știe românii

Descoperirile medicale recente indică o posibilă asociere între vaporii de țigară electronică și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), o afecțiune care ocupă o poziție alarmantă în statisticile mortalității. Această constatare a fost evidențiată de Florin Mihălțan, conducătorul Societății Române de Pneumologie, în cadrul unui forum dedicat managementului modern al bolilor respiratorii.

Conform declarațiilor medicului, panorama bolilor respiratorii în România și Europa este îngrijorătoare. La nivel național, prevalența bolilor respiratorii ajunge la 18%, cu aproape 81.000 de cazuri fatale anual și costuri economice de 2,1 miliarde de euro. Mihălțan a subliniat o problemă structurală în finanțare: sistemul de sănătate investește 60% în tratament, 25% în prevenție și doar 15% în diagnostic, o distribuție care ar trebui revizuită pentru rezultate mai eficiente pe termen lung.

O tendință îngrijorătoare este creșterea de 35% a diagnosticelor de BPOC în decada anterioară. Deși fumatul rămâne factorul de risc principal, cercetările științifice arată în mod clar că și țigara electronică poate contribui la dezvoltarea acestei boli, indiferent de poziția industriei tutunului.

Ce implică boala pulmonară obstructivă cronică

BPOC se caracterizează prin îngustarea progresivă a căilor aeriene, ceea ce face circulația aerului prin plămâni mai dificilă. Pacienții experimentează o tuse persistentă, respirație greoaie, oboseală la efortul fizic, senzații de sufocare și producție abundentă de mucus.

Fumatul rămâne cauza predominantă, dar expunerea cronică la poluare, praf și substanțe iritante pot favoriza boala. BPOC cuprinde de obicei două condiții principale: bronșita cronică și emfizemul pulmonar. Deși nu se poate vindeca complet, poate fi controlată prin renunțarea la fumat, tratament cu inhalatoare, monitorizare medicală regulată și exerciții de recuperare respiratorie.

O amenințare în creștere pentru sănătatea publică

BPOC ocupă locul trei în cauze de deces de mult timp și, potrivit specialiștilor, chiar amenință să urce la poziția a doua. La nivel european, bolile respiratorii au fost responsabile pentru 380.000 din cele 4,84 milioane de decese raportate în Uniunea Europeană în 2023.

Mihălțan a adăugat că astmul sever prezintă o altă provocare majoră, cu 50% dintre pacienți nefiind controlați corespunzător. Bolile respiratorii nu apar izolate, ci se manifestă la vârste specifice și se asociază cu multiple comorbidități. BPOC apare de obicei la vârsta de 40-45 de ani și se însoțește de alte probleme de sănătate.

România are 780.000 de pacienți cu astm, dintre care 28.000 suferă de forma severă, cu subdiagnosticarea și diagnosticul tardiv fiind probleme majore.

Deficiențe în diagnostic și aderență la tratament

Președintele Societății Române de Pneumologie a identificat o problemă critică: lipsa monitorizării și tratamentului corespunzător, precum și aderența slabă la regimurile terapeutice prescrise. Un alt obstacol semnificativ este accesul inegal la spirometrie în diverse regiuni ale țării.

Radu Gănescu, liderul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, a subliniat că diagnosticarea bolilor respiratorii se realizează adesea prea târziu. Situația este deosebit de dificilă în zonele rurale, unde accesul la servicii medicale este anevoios. El a pledat pentru programe de prevenție și screening în aceste arii și pentru o abordare mai proactivă a sistemului de sănătate.

Gănescu a evidențiat că peste un milion de români suferă de astm, mulți dintre ei nefiind diagnosticați. Peste 60% dintre pacienții cu BPOC petrec minimum cinci zile anual în spital, ceea ce generează costuri considerabile și deteriorează calitatea vieții. Alarmant, mai mult de 20% dintre acești pacienți decedează în decurs de un an.

O provocare semnificativă rămâne aderența la tratament. Gănescu a subliniat necesitatea unei abordări personalizate a tratamentului, susținută de educație continuă și suport medical adecvat.