Partidele din România au cheltuit aproape 5 miliarde de lei în șapte ani. Expert Forum avertizează asupra dependenței de fonduri publice și lipsei de transparență

Un raport recent al Expert Forum relevă dimensiunile impresionante ale finanțării politice în România. Potrivit analizei think-tank-ului, organizațiile politice și reprezentanții minorităților naționale au generat venituri și cheltuieli de aproximativ 5 miliarde de lei de-a lungul ultimilor șapte ani.

Cercetarea arată că sistemul de finanțare politică din țara noastră se bazează în principal pe subvențiile alocate din bugetul de stat și pe împrumuturi care pot fi ulterior achitate. Donațiile joacă un rol mult mai limitat în această ecuație. Specialiștii semnalează că modelul actual se caracterizează prin transparență insuficientă și creează riscul unor abuzuri, motiv pentru care Expert Forum propune o serie de schimbări legislative care să afecteze regulamentele privind donațiile, creditele, subvențiile, rambursările și raportarea cheltuielilor.

Cifrele din 2025: venituri substanțiale și concentrare pe puțini actori

În cursul anului 2025, conform datelor disponibile până la 14 mai, nouăzeci și doi de partide și organizații ale minorităților au declarat venituri totale de aproximativ 705 milioane de lei. Din această sumă, partidele politice au raportat 323 de milioane de lei, iar restul a provenit de la organizații minoritare. Cheltuielile totale identificate au fost de 731 de milioane de lei, din care 402 milioane au fost alocate de către partide.

Deși aceste sume sunt mai reduse comparativ cu 2024, când veniturile au atins 1,5 miliarde de lei, nivelul finanțării rămâne considerabil.

Partidele cu cele mai mari venituri declarate au fost AUR (90,8 milioane de lei), PSD (79 de milioane de lei), PNL (69 de milioane de lei) și USR (65,7 milioane de lei).

Împrumuturile, o strategie tot mai utilizată

Veniturile provenind din surse private—donații, cotizații și împrumuturi—reprezintă mai puțin de o treime din finanțarea totală a partidelor. Împrumuturile au devenit o componentă semnificativă, ajungând în 2025 la 112 milioane de lei.

PSD a fost lider în această categorie cu 83 de milioane de lei, urmat de AUR (25,8 milioane de lei), PUSL (1,9 milioane de lei) și USR (970.000 de lei). PNL a raportat doar 30.000 de lei din împrumuturi.

Expert Forum critică mecanismul actual, observând că deși împrumuturile sunt teoretic o finanțare temporară, ele pot funcționa drept instrument de construire a influenței politice. Termenul de returnare de până la trei ani este considerat inadecvat, mai ales în contextul electoral. De asemenea, legislația permite transformarea unor împrumuturi în donații sub anumite condiții, ceea ce ridică semne de întrebare privind controlul efectiv.

Donații reduse, subvenții masive

Donațiile au fost semnificativ mai mici. Persoanele fizice au acordat 6,6 milioane de lei, în timp ce persoanele juridice au contribuit cu aproximativ 692.000 de lei.

PNL a atras cea mai mare valoare din donații de la persoane fizice (3 milioane de lei), urmat de USR (1,3 milioane de lei) și PSD (900.000 de lei). Persoane juridice au finanțat PNL, PUSL, USR și UDMR.

Subvențiile de stat au dominat peisajul. Opt partide au primit în 2025 un total de 232 de milioane de lei din bugetul public. PSD a fost beneficiarul principal cu 76,9 milioane de lei, iar AUR a primit 45,5 milioane de lei. PNL a obținut 41,9 milioane de lei, USR 29,8 milioane de lei, SOS România 19,8 milioane de lei, POT 15,9 milioane de lei, în timp ce PMP și Forța Dreptei au primit câte un milion de lei fiecare.

Cheltuielile aferente acestor fonduri au fost de 244 de milioane de lei. Cea mai mare proporție—117 milioane de lei, adică 48% din total—a fost direcționată către presă și propagandă. Resursele rămase au fost alocate pentru salarii, investiții în proprietăți și bunuri, activități politice și servicii de consultanță.

Criticile Expert Forum și propunerile de reformă

Organizația consideră că nivelul subvențiilor este excesiv, metodologia de stabilire a bugetului anual nu este suficient justificată, iar fondurile neutilizate pot fi păstrate de partide de la an la an.

Raportul propune o serie de măsuri corective: reducerea limitelor maxime pentru donații și împrumuturi, introducerea unor plafoane anuale globale pentru finanțatori, obligarea donatorilor să efectueze plăți mai mari decât un salariu minim brut exclusiv prin transfer bancar, și scurtarea perioadei de rambursare a creditelor.

Expert Forum recomandă de asemenea interzicerea transformării împrumuturilor în donații, excluderea criptomonedelor din finanțarea politică, reglementarea mai strictă a contribuțiilor terților în campanii și o mai bună definire a rolului fundațiilor politice.

Privind subvențiile, organizația sugerează un proces mai previzibil de determinare a alocațiilor anuale, returnarea fondurilor neutilizate la finele anului și limitarea cheltuielilor pentru presă și propagandă la maximum 30% din subvenții.

Alte recomandări includ rapoarte lunare mai detaliate, dezvăluirea beneficiarilor finali ai fondurilor și mecanisme de supraveghere mai robuste pentru Autoritatea Electorală Permanentă.

Transparență insuficientă și provocări instituționale

Concluzia Expert Forum subliniază că finanțarea partidelor politice rămâne dominată de subvenții publice, rambursări electorale și împrumuturi private, în timp ce limitele dintre finanțarea activității ordinare și cea de campanie sunt neclare.

Organizația punctează că resursele limitate ale Autorității Electorale Permanente reduc capacitatea de monitorizare efectivă. O colaborare mai strânsă cu instituții precum Consilul Național al Audiovizualului ar putea oferi o imagine mai completă asupra cheltuielilor dedicate presei și propagandei politice.