Românii și banii: de la rușine în copilărie la evitarea discuțiilor financiare la maturitate

Modul în care românii vorbesc despre bani este profund marcat de teamă de judecată și rușine, conform unui sondaj de opinie comandat de XTB România și executat de Reveal Marketing Research. Cercetarea arată că această relație complexă cu finanțele are rădăcini în mediul familial din copilărie.

Educația financiară familială: între reticență și tabu

Răspunsurile participanților dezvăluie o cultură a discretizării în jurul aspectelor monetare. Potrivit datelor colectate, 44% dintre respondenți povestesc că în familia lor conversațiile despre bani se desfășurau doar atunci când situația o impunea cu adevărat. Doar 27% au crescut în medii unde subiectul era abordat deschis, în timp ce 12% descriu discuțiile despre finanțe ca fiind sensibile sau chiar interzise.

Tinerilor cu vârsta între 18 și 24 de ani le este și mai greu să discute despre bani. În rândul acestui segment, 60% spun că banii era o temă evitată, cu excepția situațiilor de urgență.

Datoriile dominează lista temelor tabu

Odată ajunși la vârsta adultă, românii continuă să se ferească de conversații privind vulnerabilitatea lor financiară. Datoriile se plasează pe locul întâi în topul subiectelor considerate grele de abordat, fiind menționate de 36% dintre cei chestionați. Urmează discuțiile despre nivelul venitului (30%) și împrumuturile contractate de la rude sau prieteni (26%).

Tinerii manifestă o anxietate și mai pronunțată când vine vorba de datorii. Dintre aceștia, 42% se declară deranjați de perspectiva de a discuta pe această temă.

Irina Cristescu, directorul general al XTB România, explică originea acestei probleme: „În România, banii rămân, în numeroase contexte, un subiect care trebuie gestionat în liniște. Atunci când în copilărie banii apar doar în contextul unei crize, ajungem să legăm conversațiile financiare de stres, ruşină sau eşec, nu de planificare, răspundere și autonomie." Specialista avertizează că această moștenire culturală poate duce la alegeri financiare inadecvate, la neglijarea economisirii și investițiilor, și în final la fragilitate economică.

Preferința pentru soluții în singuratate

Sondajul scoate la iveală și o tendință de autogestionare a problemelor bănești. Doar 9% dintre respondenți ar fi dispuși să solicite ajutorul unor consilieri financiari. În contrast, 16% ar prefera să păstreze situația pentru ei și să caute o rezolvare pe cont propriu, iar 14% ar deschide o discuție cu o persoană din cercul apropiat de încredere.

Această reticență față de ajutorul profesional poate agrava situația, lăsând datoriile nerezolvate mai mult timp și limitând accesul la informații utile pentru educație și progres financiar.

Surse principale de jenă financiară

Cel mai des citat motiv de rușine este incapacitatea de a face față unei cheltuieli neașteptate, menționat de 34% dintre participanți. Alte situații care generează disconfort includ neplata la termen a obligațiilor (24%), recunoașterea unei planificări financiare deficitare (18%) și comparația cu situația materială a altora (17%).

Percepțiile asupra celor care deschid discuții despre probleme bănești sunt mixte. În timp ce 21% îi consideră realiști și alți 21% cred că asemenea conversații sunt normale, 12% susțin că problemele financiare ar trebui să rămână confidențiale, iar 10% le atribuie unor alegeri neinformate. Bărbații tind mai mult decât femeile să creadă că dificultățile materiale ar trebui păstrate private.

Stigma și în cazul succesului financiar

Presiunea socială nu se manifestă doar în contextul problemelor. Chiar și cei cu venituri peste medie se confruntă cu o formă de stigmatizare. Deși 35% dintre respondenți spun că nu ar fi supărați să afle că altcineva are venituri ridicate, 32% se tem de invidie sau critici. Un procent de 26% resimte presiunea de a împrumuta bani sau de a sprijini financiar pe alții. Alți respondenți se tem că vor fi tratați diferit la serviciu sau în viața socială, sau vor fi judecați pentru modul în care și-au câștigat banii.

Economisirea și investițiile sub semnul pruderii

Comportamentul referitor la economisire și investiții reflectă aceeași atitudine de precauție și tăcere. 24% dintre respondenți preferă să mențină banii în numerar sau conturi de depozit, considerând că evită astfel „greșelile". Un alt 22% economisesc sau investesc, dar evită să vorbească despre aceasta. În același timp, 19% nu economisesc și nu investesc deloc, iar tot 19% spun că au o relație de confort cu economia și investițiile și vorbesc liber despre ele.

O barieră semnificativă rămâne teama de eșec și de critică. 11% dintre cei intervievați ar dori să economisească sau să investească, dar se tem să nu comită greșeli și să fie judecați.

Detalii metodologice

Cercetarea a fost realizată în luna mai 2026 pe un eșantion de 1.003 respondenți din mediul urban. Dintre aceștia, 52% sunt femei și 48% sunt bărbați. În funcție de venituri, 48% câștigă între 5.000 și 10.000 de lei lunar, 23% depășesc 10.000 de lei, iar 22% au venituri sub 5.000 de lei. Participanții sunt persoane cu vârsta de minimum 18 ani, în diverse situații profesionale: salariați full time, antreprenori, salariați part time, studenți, șomeri și pensionari.