Sistemul Merops a fost operaționalizat în Armata României cu sprijinul partenerului american

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că sistemul anti-dronă Merops, cunoscut și sub denumirea de "vânătorul de drone", a fost deja pus în funcțiune și integrat în structurile de apărare ale Armatei României. Dispozitivul a fost pus la dispoziția țării de către Statele Unite în contextul Parteneriatului Strategic bilateral.

Înainte de a fi utilizat operațional, sistemul a trecut prin procedurile obligatorii de testare, evaluare și validare. Merops se bazează pe o arhitectură tehnologică de ultimă generație, cu algoritmi de inteligență artificială, și este destinat identificării, monitorizării și contracarării aeronavelor fără pilot de mici dimensiuni care operează la altitudini joase.

Conform unui comunicat al MApN, această integrare consolidează capacitățile de apărare aeriană ale României și completează măsurile existente pentru protejarea spațiului aerian național. Reprezentanții ministerului au precizat că Armata României va continua modernizarea sistemelor de apărare aeriană și contra-UAS, lucrând în strânsă colaborare cu aliații și partenerii pentru a face față amenințărilor actuale de securitate și pentru a asigura protecția cetățenilor și a teritoriului.

Cum funcționează sistemul Merops

Merops este un sistem C-UAS, adică un dispozitiv de contracarare a dronelor care detectează o aeronavă ostilă, o urmărește și lansează un interceptor pentru a o neutraliza fizic.

Detectarea țintei

Sistemul utilizează mai mulți senzori: radar, camere electro-optice și termale, precum și receptoare de semnale radio, în funcție de configurația adoptată. Scopul principal este identificarea dronelor mici, inclusiv modelelor de tip Shahed/Geran, care pot evolua la altitudini reduse și sunt dificile de neutralizat cu sisteme convenționale.

Conform relatărilor, configurația testată de România include o stație de control la sol, platforme de lansare și drone-interceptor numite Surveyor, care pot opera în mod autonom prin AI și radar.

Clasificarea și urmărirea

După detectare, sistemul determină dacă obiectul identificat constituie o amenințare reală. Ținta este apoi urmărită cu ajutorul radarului și al camerelor, inclusiv prin imagistică termală. La testele efectuate pe teritoriul României, ministrul Apărării a exprimat aprecierea pentru calitatea imaginii termale, precizia radarului și mecanismul de angajare a țintelor.

Lansarea interceptorului

Merops nu se bazează doar pe bruiaj electronic. Sistemul poate lansa o dronă-interceptor de dimensiuni reduse, denumită Surveyor, care funcționează cu propulsie prin elice. Aceasta este direcționată spre drona inamică pentru a o lovi sau neutraliza.

Stația de control la sol, platformele de lansare și interceptorul Surveyor sunt operate de o echipă formată din patru membri: comandant, pilot și doi tehnicieni.

Autonomie și control

Un aspect esențial al sistemului este integrarea inteligenței artificiale. Interceptorul Surveyor poate fi pilotat de la distanță sau poate funcționa în mod autonom, chiar și în condiții în care comunicațiile sau semnalul GPS sunt perturbate de bruiaj electronic. Această capacitate este crucială în conflictele moderne, unde dronele și sistemele de contracarare operează frecvent într-un mediu cu interferențe electronice intense.

Neutralizarea țintei

Merops funcționează pe principiul interceptării cinetice, ceea ce înseamnă că elimină drona prin impact direct, lovire sau detonare în vecinătatea acesteia, nu doar prin blocarea semnalelor de control. Sistemul detectează dronele prin semnale radio, radar sau semnături termice, apoi utilizează țintirea asistată de AI pentru a se detona în proximitatea țintei.