Săptămâna de lucru comprimată în patru zile: modelul care se răspândește în Europa și cum ar putea funcționa în România

Modelul de lucru pe patru zile pe săptămână a câștigat teren semnificativ în ultimul deceniu, trecând de la statutul de experiment curios la o opțiune pe care tot mai multe organizații o iau în serios. Promisiunea sa centrală este simplă: mai mult timp liber pentru angajați, mai puțin stres și, potrivit cercetărilor recente, menținerea sau chiar creșterea productivității.

Ce anume înseamnă „săptămâna de patru zile"?

Termenul nu desemnează un singur model, ci mai degrabă o familie de aranjamente. Unele variante presupun efectiv mai puține ore: de pildă, 32 de ore pe săptămână cu salariu neschimbat. Altele redistribuie aceleași 40 de ore pe patru zile, cu zile de lucru mai lungi — de obicei 10 ore zilnic. O a treia posibilitate este săptămâna de 4,5 zile, cu o jumătate de zi liberă sau o zi liberă la fiecare două săptămâni.

Distincția nu este pur tehnică: reducerea efectivă a timpului de muncă are consecințe foarte diferite decât compresia acestuia într-o perioadă mai scurtă.

Specialiștii de la EY România observă că legislația locală permite deja asemenea aranjamente, sub formă de program inegal sau săptămână comprimată, cu condiția respectării normelor privind durata și odihna. Detaliile trebuie stipulate în contractul individual de muncă sau printr-un act adițional.

Ce arată cercetările

Proiectul pilot britanic din 2022 rămâne unul dintre cele mai citate. Șaizeci și unu de companii și circa 2.900 de angajați au testat modelul pe parcursul a șase luni, cu menținerea salariilor la 100%. Rezultatele au fost remarcabile: cincizeci și șase de firme au continuat aplicarea după încheierea testului, iar optsprezece au anunțat adoptarea permanentă.

Între participanți, treizeci și nouă la sută au raportat scăderea stresului, iar șaptezeci și unu la sută au confirmat reducerea burnoutului. Veniturile companiilor au crescut, în medie, cu 1,4%, iar plecările angajaților au scăzut cu 57%.

Un studiu mai recent, publicat în 2025 în revista Nature Human Behaviour pe baza datelor din 141 de organizații și 2.896 de angajați, a ajuns la concluzii similare. Păstrarea salariului la o săptămână de patru zile a corelat cu îmbunătățiri ale bunăstării generale, inclusiv calitatea somnului, reducerea oboselii și o percepție mai bună asupra capacității de lucru.

Unde se experimentează în Europa

Belgia a legalizat posibilitatea comprimării programului într-o săptămână de patru zile fără scădere de salariu. Germania a lansat proiecte pilot cu patruzeci și cinci de companii. Portugalia, Spania, Marea Britanie, Islanda și alte state au testat sau dezbat variante ale reducerii timpului de lucru. Organizația 4 Day Week Global coordonează teste în peste zece țări din 2019, iar multe companii participante au păstrat modelul după faza experimentală.

Eurofound raportează că interesul pentru ore reduse și flexibilitate crește în statele UE, pe fondul schimbării așteptărilor angajaților și al dialogului dintre sindicate, patronate și guverne.

Situația în România

Deocamdată, România nu are o regulă generală care să transforme săptămâna standard în patru zile. Norma rămâne opt ore zilnic, cinci zile pe săptămână. Cu toate acestea, Codul muncii permite distribuirea inegală a timpului de lucru, respectând limitele legale. Durata maximă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, calculată pe o perioadă de referință.

Analiștii de la EY România indică faptul că firmele pot implementa variante de săptămână de patru zile ca politică generală, sezonier sau pentru anumite departamente, în funcție de natura activității. Condiția este respectarea regulilor privind odihna între zile de muncă, repausul săptămânal și prevederile contractuale.

Beneficiile pentru angajați și companii

Pentru angajați, avantajele sunt legate de timp și echilibru. O zi liberă suplimentară se poate traduce în mai mult timp pentru familie, odihnă, activități personale, sport, educație sau îngrijirea copiilor. Cercetările arată scăderi ale stresului și burnoutului, plus îmbunătățiri ale calității somnului și satisfacției la locul de muncă.

Pentru companii, beneficiile potențiale includ reducerea fluctuației de personal, creșterea atractivității pe piața muncii, mai puține absențe și o cultură organizațională mai eficientă. Un efect secundar important este și eliminarea activităților redundante: ședințe prea lungi sunt tăiate, procese sunt automatizate, iar prioritățile devin mai clare.

Provocări și limitări

Modelul nu este universal aplicabil. În sectoare precum sănătatea, educația, transporturile, industria, retailul, administrația sau serviciile cu program permanent, implementarea ar necesita reorganizare, schimburi suplimentare sau noi angajări.

Varianta comprimată, cu zile de zece ore, comportă riscul ca ziua de lucru să devină obositoare, iar angajatul să câștige o zi liberă fără a beneficia de o reducere efectivă a muncii.

Pentru companii, riscurile majore se referă la organizare, costuri, menținerea contactului cu clienții, coordonarea echipelor și evaluarea productivității. Modelul funcționează mai bine atunci când este pregătit gradual, testat și adaptat fiecărui departament.

Cum se poate implementa corect

Specialiștii recomandă introducerea prin proiect pilot, nu ca regulă permanentă imediată. Compania trebuie să stabilească obiective clare: productivitate, satisfacția angajaților, calitatea serviciilor, timpi de răspuns, costuri și retenția personalului.

Consultarea angajaților este esențială. Unele echipe pot prefera vinerea liberă, altele un sistem prin rotație, iar anumite domenii pot funcționa mai bine cu o săptămână de 4,5 zile.

Pentru România, orice implementare trebuie să ție seama de Codul muncii, contractele individuale, regulamentele interne, contractele colective și evidența timpului de muncă.

Concluzie

Săptămâna de patru zile nu mai este doar speculație futuristă. Testele internaționale demonstrează că, în condiții potrivite, reducerea timpului de muncă poate aduce beneficii reale atât pentru angajați, cât și pentru companii, fără pierderi evidente de productivitate.

Pentru România, aplicarea poate fi punctuală, în organizații sau departamente unde specificul activității o permite. Cheia succesului nu constă în simpla eliminare a unei zile, ci în regândirea fundamentală a muncii: mai puține ședințe neproductive, priorități bine definite, procese mai eficiente și respectarea timpului de odihnă.