Fraude în creștere: Escrocii se dau drept inspectori ANAF și reprezentanți bancari

Poliția Română semnalează o creștere alarmantă a cazurilor de înșelăciune în care persoane neautorizate se prezintă drept funcționari ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) sau reprezentanți ai instituțiilor bancare. Fenomenul vizează atât întreprinzători și administratori de companii, cât și contribuabili persoane fizice.

Conform comunicatelor autorităților, acest tip de fraudă se dezvoltă rapid, iar victimele se acumulează în fiecare zi. Infractorii îmbunătățesc continuu tactici, exploatând în mod deliberat încrederea oamenilor în instituțiile publice și în sistemul bancar, profitând totodată de necunoașterea metodelor moderne de fraude digitale.

Administratorii de firme și persoanele cu responsabilități în gestionarea conturilor corporative se situează în centrul țintei, alături de contribuabilii obișnuiți care pot fi ușor manipulați.

Cum funcționează schema de fraudă

Mecanismul este conceput pentru a crea o iluzie de urgență și oficialitate, forțând victima să ia decizii rapide, fără a verifica veridicitatea mesajelor.

Totul pornește cu un apel telefonic. Persoana care sună se prezintă drept inspector ANAF și pretinde diverse situații: o rambursare de TVA care așteaptă, fonduri disponibile în registrele fiscale, restituire de plăți excedentare sau o diferență favorabilă care trebuie transferată. Pentru a conferi aspect de legitimitate, escroci cer detalii aparent banale: instituția bancară unde sunt deschise conturi, identitatea administratorului, numere de telefon ale persoanelor autorizate.

Uneori, victimele primesc și mesaje de e-mail ce imită aspectul visual al ANAF, conținând informații care par oficial emise referitoare la rambursarea presupus cuvenită.

Intervenția "reprezentantului bancar"

În scurt timp după primul contact, apare o a doua persoană, care susține că lucrează pentru banca respectivă. Aceasta afirmă că sunt necesare anumite proceduri pentru a valida rambursarea anunțată anterior.

În această fază, victima este invitată să:

• acceseze un link primit prin e-mail, SMS sau mesagerie pe rețele
• se autentifice în sistemul de internet banking
• furnizeze date personale sau informații financiare
• autorizeze operațiuni bancare invocând motive de verificare

Infractorii vorbesc în limbaj profesional și oferă explicații cu aspect tehnic, susținând că aceste operațiuni sunt obligatorii pentru procesarea rambursării.

Transferul către contul "colector"

Această etapă constituie punctul culminant al fraudei. Victimei i se comunică că, pentru a efectua rambursarea, banii existenți în conturile firmei trebuie mutați temporar într-un "cont colector", de unde vor fi redați împreună cu suma rambursării fiscale. În realitate, contul acesta este controlat de escroci.

Odată autorizate transferurile, fondurile sunt rapid direcționate în alte conturi, devenind practic imposibil de recuperat.

Linkurile transmise de obicei redirecționează către pagini web false care copiază aspectul platformelor bancare sau al instituțiilor de stat. Victimele sunt determinate să introducă cod numeric personal, numere de telefon, adrese de e-mail, date de conectare, informații de card bancar și coduri de autorizare SMS. Prin aceste date, infractorii obțin acces la conturi și efectuează tranzacții neautorizate.

Pagubele înregistrate

Autorități au primit rapoarte privind prejudicii substanțiale suferite de administratori de firme. Un administrator a fost păgubit cu aproximativ 400.000 de lei după ce a fost contactat de persoane care se dădeau drept inspectori ANAF. Alt caz a generat o pierdere de 86.000 de lei prin aceeași metodă. Un al treilea administrator a suferit o pagubă de 119.950 de lei.

Poliția subliniază că asemenea cazuri sunt numeroase și continuă să se raporteze în întreaga țară, ceea ce demonstrează urgența campaniilor de informare și sensibilizare a populației prin mass-media și programe de prevenire. Cetățenii trebuie să recunoască din timp semnalele unui atac fraudulos și să aplice măsuri de protecție corespunzătoare.

Avertismente pentru cetățeni

Vigilență sporită este necesară atunci când observați:

• apeluri telefonice anunțând că aveți bani de recuperat de la ANAF
• solicitări de informații bancare prin telefon
• link-uri pentru "validare de cont" sau "confirmare de rambursare"
• instrucțiuni de a efectua transferuri către conturi intermediare
• cereri de coduri de autorizare bancară
• presiuni pentru a acționa urgent
• încurajări de a continua conversația pe rețele sociale
• e-mailuri cu erori gramaticale, formulări ciudate sau adrese suspecte

Măsuri de protecție recomandate

Pentru a reduce riscul de a deveni victimă, Poliția recomandă:

• nu comunicați date personale sau financiare prin apeluri telefonice
• rețineți că ANAF nu solicită niciodată date bancare prin telefon
• nu introduceți informații de card, cod numeric personal, parole sau coduri de autentificare pe site-uri necunoscute
• nu accesați link-uri din surse nefiabile primite prin e-mail, SMS sau aplicații
• închideți apelul imediat dacă suspectați identitatea interlocutorului
• verificați informațiile exclusiv prin canale oficiale ale ANAF: Spațiul Privat Virtual, pagina oficială sau numere de contact verificate
• mențineți sistemul de operare și aplicațiile actualizate
• utilizați programe antivirus și de securitate curente
• activați autentificarea în doi pași pentru conturi importante
• schimbați parolele dacă ați interacționat cu mesaje suspecte
• contactați banca urgent dacă ați furnizat date de card sau ați autorizat tranzacții ciudate
• monitorizați permanent conturile bancare și raportați imediat operațiuni neautorizate
• informați familia și angajații despre aceste metode
• raportați tentativele de fraude la Poliția Română și ANAF

Impersonarea ANAF: metoda de fraude preferată

Personificarea ANAF este considerată una dintre cele mai răspândite și profitabile metode utilizate de grupuri specializate în fraude informatice și financiare.

Succesul acestor scheme se bazează pe exploatarea încrederii în instituții cu reputație, pe generarea unui sentiment de urgență și pe promisiunea unor câștiguri financiare aparent legitime.

Nici o instituție publică și nici o bancă nu va cere transferul de fonduri personale sau corporative într-un "cont colector" pentru validarea unei rambursări, și nici nu va solicita transmiterea datelor bancare complete prin telefon, e-mail sau aplicații de mesagerie.

Vigilența continuă, verificarea informațiilor exclusiv prin canale oficiale și aplicarea unor măsuri elementare de securitate rămân cele mai eficiente instrumente de prevenire a victimizării și protejare a datelor și resurselor financiare.