Creșterea salariilor rămâne doar nominală: puterea de cumpărare se erodează în 2026

Veniturile românilor vor suferi o nouă eroziune a valorii reale în 2026, chiar dacă cifrele nominale arată o progresie. Conform prognozei macroeconomice 2026-2029 elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, venitul salarial mediu brut va atinge 9.217 lei, reprezentând o majorare de 5,8%, dar această creștere va fi depășită de dinamica prețurilor.

Rezultatul este paradoxal: în timp ce salarii cresc pe hârtie, cetățenii pierd putere de cumpărare. Creșterea nominală moderată a veniturilor nu va compensa presiunile inflaționiste, menținând câștigul salarial real în teritoriu negativ pe parcursul anului.

Ajustări temperate de necesități fiscale

Conducerea CNSP explică faptul că ajustările salariale vor fi limitate de imperativele echilibrului bugetar și de persistența presiunilor asupra prețurilor. Sectorul privat competitiv va juca un rol pozitiv, atragând forță de muncă prin remunerații mai atractive în industrii cheie, în timp ce sectorul public va rămâne blocat la nivelurile din decembrie 2025, fără majorări salariale.

Salariul minim brut va crește cu 6,8% începând cu 1 iulie, ajungând la 4.325 lei, o măsură care va stimula veniturile pentru o parte considerabilă a forței de muncă, dar cu efecte limitate asupra puterii generale de cumpărare.

Impactul asupra consumului și economiei

Primele șase luni ale anului 2026 au dovedit deja efectele acestei compresii. Inflația crescută de 9,6% a dus la o scădere de 5,2% a puterii de cumpărare din venitul salarial net real. Această eroziune a avut consecințe directe asupra economiei: produsul intern brut a scăzut cu 1,7%, iar consumul privat a suferit o contracție semnificativă în trimestrul I.

Situația a fost agravată de stagnarea salariilor în sectorul public, unde personalul plătit din fonduri publice a menținut aceleași venituri ca în luna decembrie 2025, conform legislației în vigoare.

Piața muncii în dificultate

Incertitudinea economică a generat o răcire marcată a pieței forței de muncă. Estimările CNSP indică o scădere a numărului mediu de salariați cu aproximativ 28.000 de persoane în 2026, iar rata șomajului BIM va urca la 6,3%.

Datele din primele trei luni ale anului au reflectat deja această tendință: 60.000 de locuri de muncă au fost pierdute în perioada ianuarie-martie comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Industria a fost cea mai afectată, cu un declin de peste 50.000 de posturi, sector care rămâne crucial pentru economia națională.

Numărul mediu de salariați a ajuns la 6.670.000, iar populația ocupată totală se situează la 7.655.000 persoane, în scădere de 0,5% față de 2025.

Perspective pentru următorii ani

Experții CNSP estimează că în 2027 creșterea salariilor ar putea marca o relansare mai echilibrată, depășind inflația, condiționat de succesul consolidării fiscale și de reducerea presiunilor asupra prețurilor. Pe termen mediu (2027-2029), rata medie anuală a creșterii salariale brute se va situa la 5,9%, ceea ce ar putea asigura o creștere a puterii de cumpărare de aproximativ 2,6%.

Piața muncii va urma o traiectorie mai favorabilă pe orizontul mediu, cu o creștere medie a populației ocupate de 0,4% în perioada 2027-2029. Rata șomajului BIM ar urma să scadă treptat, ajungând la 5,3% către finalul perioadei de prognoză.

Cu toate acestea, evoluția va fi diferențiată: industriile competitive vor continua să ofere salarii mai motivante pentru a atrage și reține forță de muncă, în timp ce sectoarele tradiționale vor urma tendințe mai prudente, influențate de creșterea costurilor muncii.