România nu va mai primi 458,7 milioane de euro din PNRR din cauza reformelor neîndeplinite

Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat vineri că România va pierde 458,7 milioane de euro din cea de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, o consecinință directă a reformelor care au fost amânate sau realizate necorespunzător în anii anteriori.

Într-o comunicare pe rețelele de socializare, oficialul a precizat că, deși pierde o sumă semnificativă, a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din fondurile care au fost inițial suspendate de Comisia Europeană.

Cererea de plată a treia a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Comisia Europeană a transmis evaluarea sa finală vineri seară. Potrivit ministrului, aceasta s-a dovedit a fi una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care țara le-a depus vreodată. Reformele prevăzute trebuiau să fie deja finalizate în mod corespunzător la momentul depunerii dosarului.

În mai 2025, Comisia a decis să suspende parțial anumite sume, deoarece mai multe reforme nu fuseseră implementate satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Cu toate acestea, Comisia a constatat că patru jaloane importante rămâneau nerezolvate corespunzător.

Pîslaru a explicat că din momentul preluării mandatului de ministru, pe 23 iunie, a utilizat toate mecanismele disponibile — discuții tehnice, clarificări, negocieri și dialog constant cu structurile Comisiei — pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați. Eforturile tehnice ale ministerului au dus la recuperarea sumei menționate.

Jaloanele și rezultatele

Pe capitolul pensiilor speciale, România a recuperat 166 de milioane de euro din 231 de milioane inițial suspendate. Ministrul a subliniat că acest dosar a fost dificil, suportând șase amânări la Curtea Constituțională, ceea ce a depășit termenul agreat cu Bruxelles. Implicarea prim-ministrului Ilie Bolojan a fost decisivă, iar Comisia a confirmat că prin Legea nr. 24/2026, cerințele pentru acest jalon sunt îndeplinite.

Pentru AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, România a recuperat 132 de milioane de euro. Viceprim-ministra Oana Gheorghiu a contribuit esențial la dinamizarea acestei reforme.

Privind companiile de stat din energie — Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele — au apărut probleme grave în selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație, cu proceduri neclare și criterii aplicate incorect. Pentru acest jalon, România pierde 180 de milioane de euro și recuperează 48 de milioane.

La capitolul companiilor de stat din transporturi (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători), aceeași problemă a fost identificată: lipsa transparenței în selectarea conducerii, conflicte de interese și nerespectarea standardelor. România pierde 15,4 milioane de euro și recuperează 4,5 milioane.

Critica și responsabilitate

Ministrul a subliniat că acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, recuperarea a fost substanțială. În schimb, domeniile în care reformele au fost amânate ani la rând, mai ales în zona companiilor de stat, au generat pierderi considerabile.

Pîslaru a criticat dur practica de a ocupa funcții în companii de stat pe baze politice, afirmând că nu se poate pretinde încredere din partea Bruxelles-ului în timp ce se continuă numirea în conducere a persoanelor selectate pe criterii de loialitate partidistă în loc de competență profesională.

Ministrul a identificat responsabilii pentru aceste pierderi: politicienii care au amânat reformele din teamă de a-și pierde privilegiile, cei care au numit persoane necompetente în funcții de conducere, cei care au tratat bugetul de stat ca o sursă de îmbogățire personală, și cei care au blocat modernizarea României prin motive politice.

Într-o concluzie mai personală, Pîslaru a spus că toți românii vor suporta consecințele acestor eșecuri, datorită incompetenței și ticăloșiei unor politicieni care doresc să mențină țara săracă și needucată pentru a putea manipula electoratul. A adăugat, cu o notă de speranță, că poate data viitoare România va învăța lecția.