România ocupă locul întâi în UE la rata abandonului școlar: 15,5% dintre tineri au plecat din sistem

Statistica alarmantă a Europei de Est

Datele statistice ale Uniunii Europene pentru anul 2025 plasează România în poziția cea mai nefavorabilă la capitolul abandonului timpuriu al educației. Proporția tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care au renunțat la studii și formare profesională a ajuns la 15,5%, o cifră care depășește aproape de două ori ținta pe care și-a propus-o blocul comunitar pentru 2030.

La nivel comunitar, indicatorul mediu se situează la 9,1%, aproape de obiectivul fixat pentru anul 2030, care prevede o rată sub 9%. Decalajul dintre România și media Uniunii este de 6,4 puncte procentuale, reflectând o problemă structurală profundă în sistemul educațional românesc.

Ierarhia abandonului în UE

Urmând România în clasamentul negativ, Germania înregistrează 13,1%, iar Spania 12,8%. La polul opus al statisticii se situează Croația cu 2,1%, Grecia cu 3,0% și Irlanda cu 3,6%. Potrivit datelor Eurostat, 17 state membre au deja atins obiectivul european pentru 2030, inclusiv Polonia, care se menține la o pondere de 4% sau mai mică.

Progresul blocului comunitar și stagnarea României

Într-o perioadă de zece ani, media Uniunii Europene a cunoscut o îmbunătățire semnificativă. În 2015, rata se situa la 11,0%, iar în 2025 a coborât la 9,1%. România, însă, rămâne departe de această progresie, cu o rată care continuă să o plaseze în situația cea mai dificilă din punct de vedere educațional.

Definiția indicatorului și semnificația sa

Indicatorul Eurostat denumit „early leavers from education and training" nu se limitează la abandonul tradițional, ci măsoară tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani care au finalizat cel mult educația gimnazială și care nu au participat la nici o formă de educație sau formare în cele patru săptămâni anterioare sondajului. Această măsură reflectă riscul de excluziune atât din perspectiva educaționale, cât și din cea profesională.

Disparități de gen la nivel european

Statisticile europene arată o diferență notabilă între tinerii bărbați și fetele. În 2025, 10,6% dintre băieții din UE se află în situația de abandon timpuriu, comparativ cu 7,5% dintre fete. Totuși, ambele categorii au înregistrat îmbunătățiri în ultimul deceniu.

Consecințele asupra pieței muncii

Tinerii care părăsesc prematur sistemul educațional se confruntă cu obstacole semnificative la intrarea pe piața forței de muncă. Datele Eurostat din 2025 indică faptul că 46,2% dintre aceștia dispun de un loc de muncă la nivel comunitar, în timp ce 30,8% sunt șomeri care doresc să lucreze, iar 23,1% nu sunt angajați și nu caută activitate. Absența unei calificări superioare sau profesionale restricționează accesul la poziții mai stabile și mai bine remunerate, aspect crucial într-o economie care valorifică din ce în ce mai mult educația și competențele.

Diferențele geografice în interiorul Uniunii

Disparitățile teritoriale joacă un rol important în amplitudinea fenomenului. La nivel european, în 2025, cele mai mici rate s-au înregistrat în mediul urban, cu 8,0%, sub ținta pentru 2030. În orașele mici și suburbii, indicatorul a fost de 10,1%, iar în zonele rurale de 9,6%.

Situația din România evidențiază o problemă mult mai accentuată. Conform analizelor Comisiei Europene din 2024, rata abandonului în mediul rural a atins 26,3%, în timp ce în orașele mici și suburbii s-a situat la 15,3%, iar în marile centre urbane la doar 3,3%. Această fracturare rural-urbană constituie una dintre cauzele principale ale performanțelor slabe ale țării.

Factorii structurali ai vulnerabilității României

Raportul Comisiei Europene privind educația în România identifică mai mulți factori care contribuie la amplitudinea problemei. Printre aceștia se numără decalajele semnificative între mediul rural și cel urban, influența puternică a dezavantajului socio-economic asupra rezultatelor școlare, participarea limitată la educația timpurie în anumite comunități și lacunele în competențele fundamentale ale elevilor.

Comisia a subliniat și performanțele preocupante ale României la evaluările internaționale. Conform PISA 2022, proporții considerabile de elevi români nu au atins standardele de bază în matematică, citire și științe.

Inițiative de remediare

România implementează Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Peste 2.000 de instituții educaționale au primit finanțări pentru inițiative educaționale și sociale orientate spre combaterea abandonului.

Primele evaluări au semnalat progrese în ceea ce privește prezența elevilor în clase, performanțele la evaluarea națională și reducerea abandonului în unele dintre școlile participante. Cu toate acestea, Comisia Europeană subliniază necesitatea continuării eforturilor pentru reintegrarea copiilor care se află în afara sistemului și pentru diminuarea disparităților dintre zonele rurale și urbane.