Babic de Buzău intră în registrul european de protecție: România ajunge la 17 produse tradiționale recunoscute

Patrimoniul gastronomic românesc se îmbogățește cu o nouă recunoaștere internațională. Joi, 11 iunie 2026, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1253, prin care Babicul de Buzău a fost înscris în Registrul Uniunii Europene al indicațiilor geografice protejate (IGP).

Această înregistrare marchează o etapă importantă pentru România, care ajunge acum la 17 produse agroalimentare cu statut de protecție în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Ce înseamnă protecția europeană

Statutul de Indicație Geografică Protejată certifică legătura directă dintre un produs și regiunea sa de provenință, iar reputația sau caracteristicile acestuia sunt inextricabil legate de acea zonă geografică. Pentru producători, acest statut se traduce în protecție juridică solidă împotriva contrafeceilor și a utilizării neautorizate a denumirii.

Pe plan comercial, etichetarea europeană constituie un atu semnificativ. Consumatorii percep produsele cu indicație geografică ca fiind autentice și de calitate superioară, ceea ce deschide porți pe piețele externe și consolidează poziția pe piețele locale.

Alți 17 produse tradiționale în portofoliul protejat al României

Alături de Babicul de Buzău, lista produselor românești protejate la nivel european cuprinde:

• Magiun de prune Topoloveni
• Salam de Sibiu
• Telemea de Sibiu
• Telemea de Ibănești
• Cârnați de Pleșcoi
• Plăcintă dobrogeană
• Pită de Pecica
• Salinate de Turda
• Cârnați din topor din Vâlcea
• Batog de Sturion
• Novac afumat din Țara Bârsei
• Scrumbie afumată de Dunăre

Aceste produse beneficiază de diferite forme de protecție europeană: Indicație Geografică Protejată (IGP), Denumire de Origine Protejată (DOP) sau Specialitate Tradițională Garantată (STG).

Babicul de Buzău: o tradiție cu peste un secol

Salamul tradițional de Buzău este pregătit din carne de porc și vită în proporții egale, condimentat cu boia dulce, boia iute și ardei iute. Preparatul este introdus în membrane naturale de vită și parcurge un proces tradițional complex: afumare, presare, maturare și uscare la rece timp de minimum 20 de zile.

Rezultatul este un salam cu gust picant, moderat sărat, cu aromă puternică de afumătură și mirodenii caracteristice. Specialiștii subliniază că unicitatea produsului provine atât din rețeta tradițională, cât și din utilizarea ardeilor iuți specifici regiunii și din metodele de producție transmise din generație în generație.

Originile Babicului de Buzău se întind la începutul secolului XX, în comunități de bulgari stabiliți în zona Buzăului. De atunci, specialitatea a devenit una dintre cele mai renumite ale județului, fiind menționată în numeroase lucrări consacrate patrimoniului gastronomic al țării.

Reputația sa depășește cu mult granițele regionale. În 2017, platforma internațională TasteAtlas l-a inclus pe Babic în clasamentul celor mai apreciate salamuri din lume. Trei ani mai târziu, în 2023, produsul a primit distincția „Superior Taste Award" din partea International Taste Institute din Bruxelles.

Continuarea promovării produselor tradiționale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu se oprește aici. Procesul de promovare a specialităților tradiționale românești continuă cu o nouă serie de produse în evaluare.

În prezent, 13 produse agroalimentare românești se află în diferite etape de examinare la Comisia Europeană. Dintre acestea, patru sunt propuse pentru statutul de Indicație Geografică Protejată, iar nouă pentru înregistrare ca Specialitate Tradițională Garantată. Majoritate provin din Bihor (10), cu reprezentare și din Bistrița și Brașov.

Această dinamică reflectă angajamentul constant al României de a valorifica și proteja bogatul patrimoniu culinar tradițional, asigurând că producătorii locali au acces la instrumentele necesare pentru a concura pe piețele europene și globale.