Băncile contestă pedeapsa record din partea Consilului Concurenței pentru presupusa manipulare a indicelui ROBOR

Consiliul Concurenței a dispus aplicarea unei penalizări fără precedent în activitatea sa, în cuantum de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), vizând zece instituții bancare pe care le consideră vinovate de coordonare în scopul manipulării indicelui ROBOR, instrument esențial în calculul dobânzilor pentru creditele persoanelor fizice și ale entităților comerciale din România.

Acuzația adusă de autoritate se concentrează pe comportamentul coordonat al băncilor. Luni dimineață, mai multe dintre instituțiile sancționate și-au exprimat dezacordul ferm, anunțând că vor apela la instanțele de judecată pentru a contesta sancțiunile.

Poziția instituțiilor bancare

Banca Transilvania, căreia i s-a aplicat o amendă de 960 milioane de lei, a declarat că hotărârea Consiliului caută să-și găsească o justificare. Instituția a subliniat că a respectat în permanență legislația în vigoare, normele pieței și standardele impuse de autoritățile de supraveghere. Reprezentanții băncii au remarcat și faptul că nu au primit o comunicare oficială scrisă cu privire la sancțiune, ci au aflat detaliile prin intermediul presei, ceea ce contravenine procedurilor obișnuite.

BCR, filială a băncii austriece Erste, a anunțat intenția de a contesta decizia, după ce a fost amendată cu 577 milioane de lei în cadrul investigației referitoare la manipularea ROBOR-ului.

UniCredit Bank a transmis și ea că va recurge la justiție, calificând decizia drept nedreaptă și lipsită de fundamentare solidă, declarând că dispune de dovezi concludente care să demonstreze nevinovăția sa.

CEC Bank, instituția de stat, a anunțat că va contesta prin toate căile disponibile, inclusiv în instanțe europene, amenda de 332,98 milioane lei. Banca a negat categoric orice implicare în manipularea ratei ROBOR, susținând că o penalizare de asemenea proporții trebuie să se bazeze pe probe concrete, nu pe presupuneri. CEC Bank a afirmat că constatările Consiliului nu reflectă realitatea operațiunilor sale și că rata ROBOR este calculată conform unei metodologii stricte, sub supravegherea Băncii Naționale a României.

Explicația autorității de concurență

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a clarificat că investigația nu a vizat cadrul de reglementare sau politicile din sectorul bancar, ci comportamentul specific al instituțiilor în perioada fixării ROBOR-ului. El a subliniat că decizia se bazează pe constatarea încălcării normelor de concurență și a fost adoptată unanim de Plenul Consiliului. Chirițoiu a mai precizat că dezbaterile publice extinse anterioare adoptării deciziei nu sunt obișnuite și au creat confuzie, motiv pentru care clarificări suplimentare sunt necesare.

Ce este ROBOR și cum funcționează

ROBOR, acronim pentru Romanian Interbank Offer Rate, este indicele care reflectă rata dobânzii la care instituțiile de credit din România sunt dispuse să se împrumute reciproc pe piața interbancară. Practic, ROBOR servește drept indicator al costului creditului în lei pentru perioade scurte de timp.

Acest indice revine cu precădere celor care au contractat credite în lei cu dobândă variabilă, mai vechi, unde dobânda finală se calculează conform formulei: dobânda creditului = ROBOR + marja fixă stabilită de bancă. De exemplu, dacă un credit are ROBOR pe trei luni de 6% și banca aplică o marjă de 2%, rata finală a dobânzii va fi 8%.

Determinarea ROBOR se realizează zilnic, în zilele lucrătoare, printr-un proces denumit fixing. Conform reglementărilor Băncii Naționale, rata se calculează ca medie aritmetică a cotațiilor furnizate de băncile participante, după ce sunt eliminate valorile extreme. Aceste cotații reprezintă ratele la care băncile sunt gata să ofere depozite în lei altor participanți. Fixingul se efectuează în jurul orei 11:00, iar ratele ROBID și ROBOR sunt publicate în aceeași zi, în termen de cinci minute de la fixing.

Evoluția ROBOR este determinată de factori din piața monetară: nivelul inflației, rata de politică monetară stabilită de BNR, disponibilitatea de bani în sistemul bancar, și așteptările privind evoluția economică și măsurile monetare viitoare. Când lichiditățile în lei devin mai scumpe sau mai rare, ROBOR tinde să crească; invers, când lichiditățile sunt mai abundente și ratele se reduc, ROBOR tinde să scadă.

Merită menționat că ROBOR diferă de IRCC: ROBOR se bazează pe cotațiile din piața interbancară, în timp ce IRCC, introdus mai târziu pentru creditele noi ale persoanelor fizice cu dobândă variabilă, se calculează pe baza tranzacțiilor efective dintre instituții.