Conducerile Curților de Apel vin cu răspuns la proiectul de lege privind salarizarea: "Atacul asupra justiției amenință statul de drept"

Conducerile Curților de Apel din întreaga țară au ieșit public cu o poziție fermă de protest împotriva proiectului de lege privind salarizarea personalului din sectorul public, care prevede reduceri salariale în sistemul judiciar.

Cei 16 președinți ai Curților de Apel au transmis un comunicat comun în care exprimă "îngrijorare profundă" față de ceea ce descriu drept "atacuri fără precedent la integritatea și stabilitatea instituțională a României". Aceștia susțin că inițiativa legislativă urmărește deliberat desființarea și reconfigurarea instituțională prin slăbirea profesionalizării în domenii esențiale.

Independența judecătorului, element vital al democrației

Conducerile instanțelor de apel subliniază că independența și imparțialitatea magistraților sunt condiții fundamentale pentru funcționarea oricărei democrații, dat fiind faptul că justiția constituie una din cele trei puteri ale statului.

Potrivit comunicatului, componenta financiară a remunerației rămâne esențială în orice stat de drept care promovează valorile europene. Aceștia argumentează că salariul trebuie să reflecte volumul de responsabilitate și nivelul de pregătire specific fiecărei profesii, fiind direct proporțional cu importanța și calitatea muncii prestate.

Președinții de Curți de Apel observă cu ingrijorare că profesii cu grad ridicat de responsabilitate și exigență, cum ar fi magistrații, cadrele didactice sau medicii, sunt puse în fața unor propuneri de reducere a veniturilor sub pretextul echității sociale. Aceștia consideră că o asemenea abordare este specifică regimurilor autoritare și contravine valorilor democratice.

Stigmatizare deliberată a sistemului judiciar

Conducerile instanțelor susțin că sistemul judiciar a fost deliberat stigmatizat și demonizat prin "mecanisme extrem de riguros calibrate" pentru a masca deficiențe economice și a distra atenția de la responsabilitățile reale ale factorului politic.

Comunicatul subliniază că evaluarea de către puterea executivă a legalității hotărârilor judecătorești definitive constituie "un derapaj fără precedent într-o democrație". Aceștia avertizează că o asemenea practică deschide calea abuzului politic și anulează principiul separației puterilor în stat, permițând intervenția arbitrară a politicienilor în relațiile sociale, indiferent de hotărârile instanțelor.

Președinții de Curți de Apel contestă vehicularea unor cifre menite să creeze panică în rândul populației privind presupusele datorii ale statului către sistemul judiciar. Ei susțin că aceste probleme nu pot fi imputate judecătorilor, ci sunt consecința deficiențelor legislative din ultimii 20 de ani care au afectat mai multe categorii socio-profesionale.

Avertisment privind starea democrației

Conducerile instanțelor de apel apreciază că un stat în care puterea judecătorească este constant atacată și culpabilizată pentru exercițiul irresponsabil al puterii de către decidenții politici nu mai poate fi considerat democratic, în sensul respectării echilibrului între cele trei puteri.

Comunicatul subliniază că niciun program strategic de reforme și investiții la nivel european nu poate fundamenta politici de sărăcire a populației, deoarece un asemenea discurs contravin rațiunii de a fi a Uniunii Europene, organizată în jurul prosperității membrilor săi.

Președinții de Curți de Apel conchid că, sub aparența unei nevoi de asanare a inechităților sociale, se manifestă "evidente conduite dictatoriale prin exercițiul ilegitim al puterii publice". Aceștia reitereaza angajamentul lor de a acționa prin toate mijloacele legale disponibile pentru a susține stabilitatea statutului judecătorului și independența justiției, principii garantate constituțional și esențiale pentru asigurarea dreptului cetățenilor la un proces echitabil.

Comunicatul este semnat de judecătorii: Oana Maria Petraşcu (Alba Iulia), Ionela-Diana Pătraşc-Bălan (Bacău), Daniela Niculeasa (Braşov), Liana Nicoleta Arsenie (Bucureşti), Dana Cristina Gîrbovan (Cluj), Gabriel Mustaţă (Constanţa), Manuela Cristina Berceanu (Craiova), Adinan Halil (Galaţi), Anda Crișu Ciocîntă (Iaşi), Florica Roman (Oradea), Mihai Bogdan Mateescu (Piteşti), Oliviu-Corneliu Șologon (Ploieşti), Anca Cazacu (Suceava), Maria Cristina Dica (Timişoara), Teodora Albu (Târgu Mureş) și col. Petre Valentin Bădița (Curtea Militară de Apel).