Guvernul adoptă joi legea care interzice cumulul pensiei militare cu salariul la stat. Sindicatele polițiștilor se opun vehement

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat că proiectul de lege privind limitarea cumulului pensiei cu salariul va fi supus votului în cadrul unei ședințe extraordinare a Executivului joi. Avizul Consiliului Legislativ este așteptat dimineața, la ora 9:00-9:30, după care actul normativ va fi adoptat.

Măsura face parte dintr-un set mai amplu de reforme bugetare discutate la nivel guvernamental, cu scopul de a reduce presiunea asupra finanțelor publice și de a reforma sistemele de pensii speciale. Aceste reforme se încadrează și în angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Sindicatele polițiștilor se opun categoric

Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România (FSNPPC) și-a exprimat dezacordul ferm față de prevederi, pe care le consideră neconstituționale și discriminatorii.

Cea mai controversată dispoziție a proiectului prevede reducerea cu până la 85% a pensiei pentru militari și polițiști care se angajează din nou în instituții publice după pensionare. Această penalizare nu se aplică însă în cazul angajării în sectorul privat.

Sindicaliștii susțin că pensia militară constituie un drept dobândit prin cariera marcată de riscuri și restricții profesionale, nu o formă de ajutor social. Ei atrag atenția că legea ar putea afecta persoane deja angajate după pensionare, care și-au planificat viața financiară în baza legislației actuale.

Argumentele de constituționalitate

FSNPPC invocă mai multe considerente juridice împotriva proiectului. În primul rând, susțin că măsura încalcă dreptul fundamental la muncă garantat de Constituția României și de directivele Uniunii Europene. Constrângerea prin penalități financiare drastice anulează, în opinia lor, libertatea reală de alegere a profesiei.

Federația remarcă, de asemenea, că Curtea Constituțională a decis prin Decizia nr. 467/2023 că dreptul la pensie este un drept patrimonial protejat de Constituție și nu poate fi suspendat sau redus drastic pe baze de oportunitate bugetară.

Un alt argument se referă la discriminarea între sectoarele public și privat. Proiectul instituie un tratament diferențiat inegal: pensionarii civili sunt încurajați să rămână activi până la 70 de ani, cumulând fără restricții pensia cu salariul, în timp ce militarii și polițiștii ar fi supuși unei „taxe pe muncă" de 85%.

Preocupări legate de retroactivitate și echitate

Sindicaliștii semnalează că legea nu poate modifica regulile pentru cei deja pensionați și angajați, încălcând principiul neretroactivității. Pensionarii care și-au construit planurile pe baza legislației actuale nu pot fi supuși unor noi restricții aplicate retroactiv.

FSNPPC mai ridică și alte probleme privind tratamentul diferențiat. Sublinează că, în timp ce statul încasează contribuții de la polițiștii și militarii care lucrează după pensionare, legislația actuală le refuză recalcularea drepturilor. În plus, o barieră de 15 ani de contribuție suplimentară pentru militari face ca orice contribuție sub această limită să nu fie recunoscută, chiar dacă lucrătorul a cotizat onest timp de ani.

Contextul reformelor

Dezbaterea asupra pensiilor speciale rămâne una dintre cele mai sensibile teme publice din România, situată la intersecția reformelor cerute de Uniunea Europeană, presiunilor bugetare și nemulțumirilor sociale. Pensiile speciale sunt acordate unor categorii profesionale specifice – magistrați, militari, polițiști, parlamentari, diplomați – și includ beneficii suplimentare stabilite prin legi speciale, care nu se bazează exclusiv pe principiul contributivității.

Intenția de a interzice cumulul pensiei cu salariul la stat vine și din preocuparea că unii beneficiari de pensii speciale s-au pensionat la vârste relativ mici, sub 50 de ani, și s-au reangajat imediat în instituții publice.

FSNPPC a anunțat că va apela la toate pârghiile legale disponibile, inclusiv acțiuni în instanță și sesizarea organismelor europene, pentru a combate ceea ce consideră un nou atac la demnitatea rezerviștilor militari.