România reduce deficitul bugetar la jumătate în primele patru luni din 2026

Instituția de resort a prezentat marți datele privind execuția bugetară la 30 aprilie 2026, evidențiind o schimbare majoră de traiectorie în gestionarea finanțelor publice. Potrivit comunicatului oficial, deficitul bugetar general consolidat s-a cifrat la 23,95 miliarde lei, reprezentând 1,17% din PIB, o reducere drastică comparativ cu 55,97 miliarde lei (2,92% din PIB) din perioada similară a anului anterior.

Diminuarea deficitului depășește 32 de miliarde lei în termeni nominali și 1,75 puncte procentuale ca pondere în PIB, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a subliniat că execuția din primele patru luni confirmă intrarea României pe o cale clară de consolidare fiscală, cu una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă.

Traiectoria deficitului în trei ani

Analizând evoluția pe o perioadă mai lungă, situația financiară a României arată o ameliorare progresivă. În primele patru luni din 2024, deficitul se situa la 3,24% din PIB (57,3 miliarde lei nominal), scăzând apoi la 2,92% din PIB în 2025 (56 miliarde lei), iar acum ajungând la 1,17% din PIB în 2026. Această progresie demonstrează o angajare susținută față de disciplina fiscală.

Ministerul subliniază că execuția din 2026 se plasează chiar sub nivelul înregistrat în 2023, când deficitul anual a fost de 5,76% din PIB, ceea ce constituie o schimbare semnificativă de curs fiscal, mai ales considerând că presiunile asupra bugetului sunt astăzi mult mai intense decât acum doi-trei ani.

Obiectivul pentru anul întreg

Ținta stabilită pentru 2026 rămâne reducerea deficitului la 6,2% din PIB în termeni cash, în conformitate cu angajamentele europene. Ministerul consideră că menținerea acestei traiectorii este esențială pentru diminuarea vulnerabilităților macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor și crearea spațiului necesar pentru investiții strategice.

Investiții la nivel record

Un aspect central al strategie fiscale constă în realizarea simultană a trei obiective dificile: reducerea deficitului, menținerea unui nivel foarte ridicat al investițiilor publice și accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR. Investițiile publice totale au atins 31 de miliarde lei în primele patru luni, cu aproximativ trei sferturi din acestea (75,58%) finanțate din resurse europene.

Pentru comparație, în 2023 investițiile publice totale au fost de aproximativ 100 de miliarde lei anual. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă din 2025, demonstrând accelerarea absorbției și reorientarea structurală către finanțare europeană.

Creșterea veniturilor bugetare

Veniturile totale au ajuns la 223,83 miliarde lei în primele patru luni, marcând o avansare de 12% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile s-au ameliorat cu 0,5 puncte procentuale, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit, precum și contribuții de asigurări.

Creșterea veniturilor fiscale depășește dinamica economiei reale: veniturile fiscale au crescut cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Ministerul apreciază că aceasta reflectă atât efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și prime semnale de îmbunătățire a colectării și conformării fiscale.

Impozite și contribuții

Impozitul pe salarii și venit a generat 23,89 miliarde lei, cu o creștere de 21,8%, susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (47%). Contribuțiile de asigurări au totalizat 73,66 miliarde lei, în creștere cu 8,8%, depășind dinamica fondului de salarii din economie.

Încasările nete din TVA au atins 47,80 miliarde lei, în creștere cu 22,4%, ca urmare a modificării cotelor de TVA și a accelerării încasărilor brute. Impozitul pe profit a generat 9,73 miliarde lei, cu o creștere de 1,5%, susținut de avansul veniturilor de la agenții economici (8,6%).

Veniturile din accize au însumat 16,18 miliarde lei, cu o creștere de 1,7%, în special din accizele pentru produsele energetice (14,8%). Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 17,83 miliarde lei, în creștere cu 26,4%, ceea ce reduce presiunea pe bugetul național și susține investițiile.

Controlul cheltuielilor

Cheltuielile totale au însumat 247,79 miliarde lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% comparativ cu perioada similară din 2025. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, cu o scădere de 1,24 puncte procentuale.

Ajustarea s-a concentrat pe limitarea cheltuielilor curente de funcționare, fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor europene. Cheltuielile de personal au fost de 54,66 miliarde lei, în scădere cu 1,9 miliarde lei, determinată de limitarea sporurilor și a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 32,14 miliarde lei, în creștere cu 5,3%, determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 84,25 miliarde lei, în scădere cu 1,6%, ținând cont de măsurile din Legea nr. 141/2025.

Cheltuielile cu dobânzile

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 23,68 miliarde lei, cu 3,26 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, acestea au rămas aproximativ la același nivel de 1,16%, reflectând costurile dezechilibrelor acumulate în anii anteriori și subliniind importanța continuării consolidării fiscale.

Provocări și perspective

Ministerul Finanțelor evidențiază că principala provocare pentru perioada 2026-2027 constă în menținerea echilibrului între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanțare și finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR. România poate susține în 2026 una dintre cele mai ridicate ponderi ale investițiilor publice din Uniunea Europeană, condiționat de menținerea ritmului actual al absorbției fondurilor europene.

Execuția bugetară transmite un mesaj important către investitori și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Această evoluție semnalizează o schimbare structurală importantă, trecerea de la un model bazat pe consum și deficit ridicat către unul susținut mai mult de investiții europene și disciplină fiscală. Consolidarea rămâne totuși fragilă și foarte dependentă de stabilitatea politică, absorbția fondurilor europene și păstrarea încrederii piețelor financiare.