Regulile europene de transparență salarială intră în vigoare: ce se schimbă pentru angajatori și angajați în România

Începând cu data de 7 iunie, noile norme europene privind transparența salarială devin obligatorii pentru toate companiile și instituțiile din România, aducând schimbări majore în modul în care se stabilesc și se comunică remunerațiile.

Obligații principale pentru angajatori

Directiva europeană impune angajatorilor o serie de responsabilități care vizează eliminarea practicilor opace în materia salariilor. Companiile vor trebui să comunice nivelurile de remunerare înainte de interviu, să renunțe la cererea informațiilor privind salariile anterioare ale candidaților și să fundamenteze toate deciziile legate de venituri pe baze obiective și documentate.

Firmele nu mai au voie să întrebe candidații despre istoricul lor salarial, măsură menită să prevină perpetuarea inechităților. De asemenea, angajatorii trebuie să pună la dispoziție date privind nivelurile medii de remunerare pentru categoriile de salariați care efectuează aceeași muncă sau o activitate cu valoare egală.

Drepturile extinse ale angajaților

Odată angajați, lucrătorii vor putea solicita informații detaliate cu privire la salariile colegilor care ocupă funcții similare sau echivalente, defalcate în funcție de sex. Vor avea, de asemenea, acces la criteriile utilizate pentru stabilirea evoluției remunerării și a progresiei în carieră, care trebuie să fie clare, obiective și neutre din perspectiva genului.

Cum pot fi justificate diferențele salariale

Noile reguli nu interzic diferențele de remunerare între angajații din aceeași funcție. Acestea rămân permise, dar trebuie să fie susținute de criterii verificabile și documentate, cum ar fi experiența acumulată, gradul de responsabilitate, performanța profesională, calificările sau certificările relevante pentru post.

Obligații de raportare pentru companiile mari

Organizațiile cu mai mult de 250 de angajați vor trebui să raporteze anual autorităților competente diferențele de remunerare dintre femei și bărbați. Pentru firmele cu 100-250 de angajați, raportarea se va face o dată la trei ani. Companiile cu sub 100 de angajați nu au obligații de raportare.

Atunci când raporturile arată diferențe salariale mai mari de 5% care nu pot fi justificate prin criterii obiective și neutre din perspectiva genului, companiile vor fi obligate să efectueze o evaluare comună a remunerațiilor în colaborare cu reprezentanții lucrătorilor.

Sancțiuni și răspunderi

Nerespectarea noilor norme atrage consecințe financiare semnificative. Angajatorii care refuză să informeze candidații cu privire la salariu sau care nu respectă obligațiile de raportare riscă amenzi între 10.000 și 20.000 de lei. În cazul încălcărilor repetate, penalitățile pot ajunge până la 30.000 de lei.

Protecția angajaților discriminați

Persoanele care au suferit discriminare salarială pe motive de gen pot cere despăgubiri, inclusiv recuperarea integrală a salariilor restante și a altor beneficii cuvenite. O schimbare importantă constă în inversarea sarcinii probei: angajatorul va trebui să demonstreze că nu a încălcat normele UE privind egalitatea de remunerare, nu angajatul să dovedească discriminarea.

Când sunt identificate diferențe salariale nedocumentate între femei și bărbați, angajatorii au un termen standard de 90 de zile lucrătoare pentru a corecta situația, cu posibilitatea de extindere la șase luni în cazuri justificate.

Caz special: instituțiile publice

Pentru instituțiile din sectorul public, obligațiile sunt mai stricte și includ publicarea grilelor de salarizare, asigurând o transparență deplină pentru cetățeni și candidații la funcțiile publice.