Ministrul Muncii: Proiectul legii salarizării necesită corecții în grilele de salarizare

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că procesul de consultare privind noua lege a salarizării unitare a evidențiat deficiențe concrete în proiectul în curs de dezbatere, cu grile de salarizare care necesită ajustări. Oficialul a asigurat că toate observațiile vor fi evaluate și corectate acolo unde este necesar.

Pîslaru a subliniat că etapa actuală nu constituie negocieri privind salarii. Scopul legii este de a institui principii echitabile și previzibile aplicabile în sistemul public.

Calendarul consultărilor și participare

În cursul acestei săptămâni, au fost organizate două ședințe informative generale: una cu instituțiile publice și alta cu reprezentanții sindicali. Ulterior, au urmat runde de consultări cu specialiști din domeniile Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate, precum și din familia ocupațională Apărare și Ordine Publică. Aproximativ 100 de persoane au participat deja la discuții. Calendarul întâlnirilor rămâne public, iar sesiunile de consultare vor continua în săptămânile următoare.

Ministerul Muncii a pus la dispoziția publicului proiectul de lege elaborat în perioada mai 2022 - mai 2026, rapoartele instituției internaționale care au servit drept bază pentru acesta, metodologia aplicată la nivel mondial și documentele care au susținut procesul de clasificare a funcțiilor. Ministerul a considerat că transparența și accesibilitatea acestor informații sunt esențiale.

Observații primite și probleme identificate

În doar câteva zile, ministerul a primit sute de observații, atât în cadrul ședințelor, cât și sub formă de comunicări scrise. Unele sunt de natură tehnică și punctuală, în timp ce altele ridică probleme structurale care necesită analiză aprofundată și, în cazuri specifice, remediere.

Pîslaru a identificat situații care trebuie reexaminate și întrebări pe care cetățenii așteaptă răspunsuri. El a remarcat că discuțiile privind legea salarizării ar fi trebuit să aibă loc mult mai devreme. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, conform planului inițial, România ar fi dispus de resurse bugetare substanțial mai mari pentru a gestiona dezechilibrele și tranziția către noul sistem.

Contextul politic și termenul de implementare

Legea salarizării trebuie adoptată și implementată până la 31 august, în conformitate cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și necesitatea reducerii deficitului bugetar. România se confruntă cu presiuni fiscale semnificative, cu necesitatea de a recupera întârzieri majore în execuția proiectelor europene și cu riscul de a pierde fonduri europene importante dacă reformele promise nu sunt finalizate la timp.

Pîslaru a precizat că ministerul va corecta tot ceea ce poate fi îmbunătățit, va asculta observațiile, va analiza propunerile și va eforta să livreze cea mai bună variantă disponibilă în intervalul de timp limitat.

Natura consultărilor și clarificări

Pîslaru a klarificat că procesul actual nu constituie negocieri privind salariile. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și previzibile pentru sectorul public. Un singur act normativ nu poate rezolva toate nemulțumirile acumulate de-a lungul anilor.

Reforma sistemului de sporuri

O componentă semnificativă a reformei privește sistemul de sporuri. Proiectul elimină peste jumătate din sporurile actuale, ceea ce ar simplifica sistemul și ar crește transparența sa. Totuși, simplificarea nu trebuie confundată cu neglijarea responsabilităților reale ale unor categorii profesionale.

Ministrul a dat exemplul indemnizației de dirigenție, apreciând că modificările privind asemenea drepturi trebuie analizate cu atenție deosebită. Dacă România consideră educația o prioritate strategică, legea salarizării trebuie să reflecte această poziție și să recunoască responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice le asumă zilnic.

Aspecte ce depășesc analiza tehnică

Consultările au adus în atenție aspecte care transcend o abordare pur tehnică, inclusiv relațiile dintre diferite categorii ocupaționale și salarizarea funcțiilor de demnitate publică. Aceste teme ține de modul în care societatea românească înțelege responsabilitatea, reprezentarea și serviciul public, necesitând o dezbatere mai amplă decât cea pe care o poate purta o echipă tehnică în câteva săptămâni.

Respectul pentru angajații statului

Pîslaru a subliniat că legea trebuie să țină cont de oamenii din spatele fiecărei funcții și să asigure tratament echitabil pentru toți angajații statului. În spatele fiecărei poziții din grilă se află oameni: profesori, medici, polițiști, militari, asistenți sociali, funcționari publici și alte categorii profesionale care asigură funcționarea zilnică a instituțiilor.

Un stat nu poate servi cetățenii și nu poate cere performanță dacă nu respectă proprii angajați. Respectul nu înseamnă promisiuni nerealiste, ci reguli clare, tratament echitabil și decizii luate transparent.

Perspectiva viitoare

Ministerul dispune de aproximativ trei săptămâni pentru a finaliza proiectul într-o formă care să poată fi asumată politic și implementată până la 31 august. Nu este timp pentru promisiuni ușoare sau iluzii, ci pentru muncă serioasă, dialog constructiv și decizii responsabile.

Pîslaru a precizat că nu poate garanta acceptarea fiecărei observații și nici că toți vor fi satisfăcuți. Poate promite însă că fiecare argument va fi analizat, că se vor corecta deficiențele identificate și că se va livra cea mai bună variantă posibilă cu resursele disponibile.

Legea salarizării nu este doar despre formule și tabele, ci despre oamenii care fac statul român să funcționeze zilnic.