România pe calea stabilizării economice: deficitul bugetar în scădere și revenirea investițiilor străine

Ministerul Finanțelor a transmis luni că economia României traversează o perioadă de redresare și reechilibrare macroeconomică, marcată de progrese vizibile în reducerea dezechilibrelor și revenirea încrederii investitorilor internaționali. Această evoluție vine după o perioadă de instabilitate din 2024-2025, când economia s-a confruntat cu presiuni semnificative.

Dezechilibrele externe se temperează treptat

Indicatorii de echilibru extern arată schimbări importante de tendință. Deficitul de cont curent, care măsoară diferența dintre producția și consumul economiei, a continuat să crească, dar cu o rată mult mai lentă. În 2024, acesta s-a majorat cu 34,4%, în timp ce în 2025 creșterea s-a limitat la doar 3,4%, semnalând o stabilizare clară a dezechilibrelor.

De asemenea, deficitul comercial de bunuri a început să se corecteze, înregistrând o scădere de 1,4% în 2025, după o deteriorare de aproximativ 14% în anul precedent. Această inversiune de tendință marchează primele semne concrete de reechilibrare, după o perioadă în care importurile au crescut mult mai rapid decât exporturile.

Reprezentanții ministerului explică că aceste corecții sunt direct legate de procesul de consolidare fiscal-bugetară și de moderarea graduală a consumului intern. „Deficitele bugetare ridicate din trecut au alimentat puternic cererea internă, ceea ce a dus la creșterea importurilor și la adâncirea dezechilibrelor externe. Pe măsură ce politica fiscală devine mai prudentă, presiunile asupra consumului și importurilor se reduc", au transmis oficialii.

Capitalul străin revine în țară

Un semnal important al redresării economice este revenirea fluxurilor de investiții străine directe. După scăderi consecutive de aproximativ 36% în 2023 și 17% în 2024, investițiile au crescut cu peste 45% în 2025, atingând aproximativ 8,1 miliarde euro. Această creștere reflectă încrederea din nou construită a investitorilor în direcția de stabilizare macroeconomică, susținută de consolidarea fiscală și menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice și europene.

Indicatorii-cheie ai echilibrului extern — deficitul de cont curent, deficitul comercial și nivelul investițiilor străine — arată o economie care începe să consume mai aproape de cât produce și depinde mai puțin de finanțarea externă.

Corecția cheltuielilor publice și reforma administrației

Pentru prima dată după o perioadă îndelungată de creșteri accelerate, anul 2026 marchează un moment de inflexiune în politica bugetară. Se înregistrează o corecție nominală a cheltuielilor de personal și o stabilizare a ritmului de creștere al cheltuielilor rigide ale statului.

România a funcționat mai mulți ani pe un model nesustenabil, caracterizat prin creșterea rapidă a cheltuielilor permanente, deficite în expansiune și împrumuturi costisitoare folosite în principal pentru consum. Acest model a contribuit la adâncirea deficitului comercial și a deficitului de cont curent, cu o parte semnificativă din resurse direcționată către importuri în loc să susțină dezvoltarea internă.

Dezechilibrele și incertitudinile privind finanțele publice au afectat și investițiile străine directe. Reluarea creșterii acestora, cu peste 45% în 2025 și menținerea unui ritm solid de aproximativ 40% în primele două luni din 2026, confirmă că procesul de corecție produce efecte concrete.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat: „Rezultatele obținute în ultimele luni arată că măsurile de corecție încep să producă efecte și că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante — reducerea deficitului, revenirea investițiilor și stabilizarea dezechilibrelor externe — însă aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interne. Menținerea unui cadru stabil și predictibil este esențială pentru a consolida aceste rezultate și pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine."

Consolidarea fiscală accelerează în T1 2026

Execuția bugetară din primul trimestru al anului 2026 confirmă accelerarea procesului de consolidare fiscală. Deficitul bugetar s-a situat la 21,0 miliarde lei, comparativ cu 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând o reducere de 22,6 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,25% din PIB.

Ca pondere în economie, deficitul a scăzut de la 2,28% din PIB la sfârșitul martie 2025 la 1,03% în martie 2026, evidențiind o ajustare semnificativă într-un interval scurt.

Veniturile totale au însumat 158,76 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2026, în creștere cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului anterior. Raportat la PIB, veniturile au crescut cu 0,39 puncte procentuale, evoluție susținută de veniturile curente, în special TVA, impozitul pe salarii și venit și taxele pe proprietate.

Cheltuielile totale au fost de 179,85 miliarde lei, în scădere nominală cu 2,8% față de anul precedent. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 9,7% la 8,8%, reflectând un control mai riguros al utilizării resurselor publice.

Reorientarea investițiilor către surse europene

Structura investițiilor publice evidențiază o schimbare importantă, prin creșterea ponderii finanțărilor din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență. Valoarea totală a investițiilor în primul trimestru din 2026 a fost de aproximativ 21,67 miliarde lei, comparativ cu 25,06 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, o scădere de circa 13,5%.

Investițiile finanțate din surse naționale au scăzut de la 10,66 miliarde lei în 2025 la 5,43 miliarde lei în 2026, o reducere de 49%, explicată în principal de plăți excepționale efectuate anul trecut pentru achitarea unor arierate semnificative, de peste 4,5 miliarde lei, aferente programelor precum Compania Națională de Investiții și Programul „Anghel Saligny".

Pe de altă parte, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut de la 14,40 miliarde lei în 2025 la 16,23 miliarde lei în 2026, o creștere de aproximativ 12,7%. Această evoluție confirmă orientarea către surse de finanțare mai sustenabile și mai puțin împovărătoare pentru bugetul național.

Stabilitate și predictibilitate, esențiale pentru continuitate

Menținerea acestor rezultate și continuarea procesului de stabilizare depind în mod esențial de asigurarea unui cadru de stabilitate politică și instituțională. Consolidarea încrederii investitorilor, costurile de finanțare și dinamica fluxurilor de capital sunt influențate direct de predictibilitatea politicilor publice și de contextul economic internațional.

Ministerul Finanțelor subliniază importanța continuității reformelor și a unui climat economic stabil, care să permită consolidarea progreselor și adaptarea adecvată la eventuale riscuri sau volatilitate la nivel global.