Bolojan pregătește trei reforme majore fără sprijinul miniștrilor PSD

Prim-ministrul Ilie Bolojan deține trei proiecte de politici publice pe care dorește să le implementeze independent de miniștrii PSD, conform informațiilor disponibile. Aceste inițiative vizează penalizarea operatorilor economici responsabili de disfuncționalități pe piața energiei electrice, elaborarea unui nou cadru de remunerare pentru sectorul bugetar (care constituie un obiectiv în PNRR) și ajustarea vârstei de pensionare pentru personalul militar, polițist, jandarm și din serviciile de informații.

Marți, în declarații la Stirile ProTV, Bolojan a subliniat că administrația guvernamentală va demonstra capacitatea de a conduce țara cu mai mare eficiență.

Inițiative pentru reducerea costurilor energetice

Bolojan a asumat interimatul la Ministerul Energiei, succesor al ministrului Bogdan Ivan care și-a depus demisia. Prim-ministrul a criticat blocarea deliberată a pieței energiei de către entități private în colaborare cu Transelectrica, compania de stat cu control PSD.

Într-o declarație anterioară, Bolojan a dezvăluit mecanismul prin care piața energiei s-a congestionar artificial: Transelectrica a emis un volum excesiv de avize tehnice de racordare (ATR) pentru companii care ulterior le comercializau către firme interesate în producția efectivă de energie. Această practică a ocupat capacitatea infrastructurii de conectare, obstrucționând investițiile în sectorul energetic sau majorând semnificativ costurile acestora.

Referitor la măsurile propuse, prim-ministrul a precizat: „Vom institui restricții pentru deținătorii avizelor tehnice de racordare deja emise, prin creșterea obligațiilor lor de garanție, astfel încât să riște pierderea a 20% din valoarea investiției dacă nu o realizează efectiv (…) Consider că prețurile la energie pot scădea cu 10-20% prin aplicarea unor măsuri bine gândite".

Reforma salarizării în administrația publică

Restructurarea sistemului de remunerare din sectorul bugetar constituie un punct de referință obligatoriu în Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termenul inițial stabilit în 2023. Guvernele anterioare au amânat implementarea acesteia pentru a evita perturbări sociale în contexte electorale, dar acum aprobarea legislativă trebuie finalizată până la 31 august pentru a preveni o penalizare de 770 de milioane de euro.

Ajustarea vârstei de pensionare în sectorul de securitate

Bolojan a anunțat anterior intenția de a revizui structura pensiilor în sistemul de securitate (forțe armate, poliție, servicii speciale, jandarmerie), cu scopul de a alinia vârsta de pensionare la cea din magistratură.

Actualul cadru legislativ permite unor categorii din sistemul de securitate și ordine publică să se pensioneze la vârsta de 48 de ani.

În declarații recente, Bolojan a explicat abordarea sa asupra modificării legislației. Potrivit acestuia, „reformarea trebuie structurată în două faze: o schimbare comprehensivă a legii de pensionare în aceste domenii și o adaptare specifică pentru fiecare instituție".

„Situația unui jandar angajat în paza unei instituții publice, unde poate rămâne în post în condiții stabile până la 65 de ani, diferă substanțial de cea a unui membru din unități de intervenție sau din brigăzi speciale de jandarmerie, unde sunt necesare capacități fizice deosebite și unde trebuie calculată o formulă de echivalare a anilor de serviciu pentru a permite o pensionare mai devreme. Dar această flexibilitate nu se aplică tuturor", a clarificat prim-ministrul.