Președintele Nicușor Dan promulgă legea care combate femicidele și violența domestică

Joi, șeful statului a anunțat promulgarea Legii pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. Nicușor Dan a subliniat că agresiunile de acest gen au fost mult prea des ignorate sau insuficient tratate, cu urmări grave.

"Am promulgat astăzi Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. Acest tip de agresiune a fost mult prea mult timp fie ignorată, fie insuficient abordată, cu consecințe dramatice. De aceea, și ca un act de recunoaștere a unei realități dureroase pe care avem obligația să o îndreptăm, este extrem de necesară o lege care să stabilească pedepse aspre și să promoveze măsuri de prevenire a femicidului și a violenței domestice", a transmis președintele pe rețelele sociale.

Șeful statului a apreciat eforturile parlamentarilor care au recunoscut gravitatea acestui fenomen și au adoptat modificările legislative necesare.

"Această lege transformă angajamentul statului român de a garanta siguranța femeilor și copiilor într-un mecanism concret de prevenție, oferind autorităților instrumentele necesare pentru a interveni la timp, înainte ca violența să devină o tragedie. Este un pas deosebit de important către conștientizarea cauzelor abuzurilor și violenței îndreptate împotriva femeilor, dar și către o justiție mai eficientă, mai umană, care nu doar sancționează dur agresorii, ci înțelege și previne activ suferința celor mai vulnerabili dintre noi", a completat Nicușor Dan.

Ce definește noua legislație

Legea defineșe femicidul ca fiind uciderea cu intenție a unei femei, precum și decesul unei femei rezultat din loviturile sau vătămările cu potențial letal ori din alte infracțiuni intenționate urmate de deces, indiferent dacă actele sunt comise de un membru al familiei sau de altcineva.

Femicidul intim cuprinde uciderea cu intenție a unei femei sau comiterea unei infracțiuni intenționate care duce la moartea acesteia, perpetrată de un membru de familie. Aceasta include uciderea motivată de dorința de a exercita control și dominație, de a împiedica exercitarea drepturilor fundamentale sau de a răzbuna o presupusă afectare a onoarei personale, familiale, comunitare sau religioase.

Femicidul indirect se referă la decesul unei femei ca urmare a mutilării genitale feminine sau a unor acte similare, precum și sinuciderea unei femei provocată de violența în relații de cuplu sau în mediul familial.

Definiția de "femei" include și fetele sub 18 ani.

Sancțiuni și dispoziții legale

Femicidul este pedepsit cu închisoare de la 6 la 12 ani. Dacă actele sunt comise ca manifestare a controlului sau dominației în contextul unei relații conjugale sau asimilate acesteia, indiferent de durata relației, maximul pedepsei se majorează cu o pătrime. Similar, dacă victima este membru de familie, pedeapsa maximă se majorează cu o pătrime.

Procedurile penale se inițiază din oficiu. Atunci când instanța condamnă pe cineva pentru tentativă de omor motivată de dorința de a moșteni, aceasta constată din oficiu indemnitatea juridică a inculpatului de a moșteni victima, în conformitate cu legea civilă, dacă aceasta servește intereselor unei persoane lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate restrânsă, ori la cererea părții civile.

Obligații de raportare

Ministerul Afacerilor Interne va publica anual rapoarte cuprinzând: sesizări referitoare la violența domestică, inclusiv cazurile letale, și tipurile de intervenție efectuate; infracțiuni de omor și omor calificat comise asupra femeilor; ordinele de protecție provizorii și ordinele de protecție emise în cazuri de violență domestică, inclusiv cele nerespectate.

Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor prezenta anual date privind infracțiunile de nerespectare a ordinelor de protecție, soluțiile de netrimitere în judecată, trimiterile în judecată și condamnările.

Ministerul Justiției va raporta și asupra ordinelor europene de protecție emise și executate, precum și asupra recunoașterii și aplicării măsurilor de protecție conform reglementărilor europene.

Instituțiile de medicină legală vor colecta și transmite anual către Consiliul Superior de Medicină Legală date dezagregate pe sexe referitoare la victimele omuciderilor, inclusiv vârsta, numărul și natura loviturilor, localizarea pe corp, locul faptei și mecanismul producerii vătămărilor.