Bolojan: Patru din zece lei din veniturile statului pleacă pe salarii în sectorul public

Premierul interimar Ilie Bolojan a atras atenția vineri asupra unei probleme structurale majore a finanțelor publice: în România, aproximativ 39% din totalul veniturilor statului sunt consumate de plata salariilor în sistemul public. Această proporție semnalează un dezechilibru care va constrânge orice inițiativă de reformă a remunerațiilor din sectorul bugetar.

Conform declarațiilor șefului Guvernului, sistemul actual de salarizare suferă de disfuncționalități grave. De-a lungul timpului, au fost aplicate majorări punctuale și arbitrare în anumite domenii, iar deciziile judecătorești au modificat structurile salariale fără o logică unitară. Aceste intervenții au dus la creșterea disparităților și la o depărtare progresivă între nivelurile de remunerare din sectorul public și cel privat.

România se găsește într-o poziție vulnerabilă în contextul Uniunii Europene. Pe de o parte, veniturile fiscale ale țării se situează printre cele mai scăzute din bloc, iar pe de altă parte, cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar ocupă o pondere foarte ridicată din aceste venituri. Ministerul Finanțelor a contabilizat aproximativ 1,28 milioane de posturi în sectorul public la finele anului trecut.

Bolojan a subliniat că politicile salariale actuale nu sunt corelate cu productivitatea muncii. Această deconectare a dus la adâncirea diferenței de salarizare dintre cei doi sectori și la o situație în care statul nu mai dispune de flexibilitate bugetară suficientă.

Constrângeri severe asupra creșterilor salariale

Realitatea financiară impune limite stricte asupra oricărei reformă. Cheltuielile de personal din sectorul public reprezintă deja peste 8% din Produsul Intern Brut, iar dobânzile la datoria publică exercită o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Potrivit estimărilor actuale, cheltuielile totale cu salarii în sectorul public se ridică la aproximativ 166 de miliarde de lei, ceea ce corespunde unei ponderi de 8,1% din PIB.

Guvernul se confruntă cu doar două alternative realiste pentru perioada următoare. Prima opțiune constă în acordarea unor creșteri salariale modeste, fără a afecta numărul de angajați din sectorul public. A doua variantă presupune reduceri mai substanțiale ale inechităților, dar aceasta ar necesita o compresiune a bazei de cheltuieli prin restrângerea efectivelor de personal în domeniile unde nu se justifică.

Bolojan a precizat că orice reformă trebuie să țină seama de angajamentele României privind controlul deficitului bugetar și de accesul la fondurile europene. Reforma legii salarizării constituie un jalon important în acest context și nu poate fi implementată fără o înțelegere asupra acestor parametri fundamentali.

Premierul a apelat la responsabilitatea politicienilor din România pentru a găsi o soluție care să fie realistă din punct de vedere financiar, echitabilă din perspectiva sectorului public și sustenabilă pe termen lung. Discuțiile dintre partide, Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din fiecare domeniu vor trebui să ia în considerare toate aceste elemente pentru a elabora o legislație care să reflecte situația reală a economiei naționale.