Bustul lui Alexandru Vaida Voievod din Alba Iulia, deteriorat prin vandalism

Monumentul dedicat lui Alexandru Vaida Voievod, situat în Parcul Unirii din Alba Iulia lângă pasajul subteran, a suferit recent daune din cauza unui act de vandalism. Autorul a acționat cu spray vopsea roșie, atingând atât bustul cât și placheta de identificare de pe soclu.

Incidentul nu rămâne izolat în municipiu. În aceeași perioadă, au fost raportate alte acte similare de vandalism, inclusiv deteriorarea panourilor de protecție de la șantierele Porții I și Porții a III-a a Cetății Alba Carolina, unde au apărut mesaje cu conținut conspiraționist de orientare extremă.

Rolul în Marea Unire și viața politică

Alexandru Vaida Voievod s-a impus ca una dintre personalitățile marcante ale Partidului Național Român din Transilvania, activitate pe care a continuat-o și în cadrul Partidului Național Țărănesc. Cariera sa s-a definit prin angajamentul față de apărarea intereselor naționale ale românilor ardeleni și prin exercitarea unor funcții de mare responsabilitate.

Parcursul politic al lui Vaida Voievod a inclus trei mandate de președinte al Consiliului de Miniștri, precum și ocuparea portofoliilor Ministerului de Interne și Ministerului de Externe. Ulterior, s-a apropiat de regimul monarhic autoritarizat instituit de regele Carol al II-lea, primind titlul de consilier regal.

Prezența la Marea Adunare Națională

La 1 decembrie 1918, Vaida Voievod s-a numărat printre participanții Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, unde a fost cooptat în Consiliul Dirigent. Acest organism avea responsabilitatea de a coordona procesul de integrare administrativă a Transilvaniei în Regatul Român.

Un rol deosebit a revenit-i în calitate de delegat ardelean. Alături de Vasile Goldiș, episcopul Iuliu Hossu și episcopul Miron Cristea, Vaida Voievod a fost printre cei patru reprezentanți care au predat regelui Ferdinand I Rezoluția Unirii pentru ratificare oficială.

Conexiuni cu mediile francmasonice

Legăturile lui Vaida Voievod cu masoneria au început în 1919, în contextul Conferinței de Pace de la Paris. A fost inițiat în loja intelectuală „Ernest Renan", afiliată Marelui Orient al Franței. În iunie 1923, a fost ridicat la gradul 33, primind titlul de Membru Emerit al Suveranului Sanctuar al României. Trei ani mai târziu, în 1928, a obținut funcția de Mare Orator Adjunct.

Potrivit cercetătorilor, aderarea la masonerie a răspuns unei strategii deliberate. Conform studiilor, Vaida Voievod a intrat în loja Ernest Renan cu scopul de a consolida poziția delegației române în negocierile cu marile puteri la Paris. Chiar el a confirmat în mai multe rânduri acest calcul diplomatic, deși a încercat să prezinte participarea sa ca fiind limitată la acel moment specific.

Documentele conservate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei sugerează o realitate mai complexă. Cercetătorul Tudor Sălăgean, în studiul „Politică și masonerie în serviciul Marii Uniri. Cazul Alexandru Vaida Voievod", demonstrează că relațiile lui Vaida Voievod cu masoneria nu au fost conjuncturale, ci pot fi urmărite documentar până în anul 1930, indicând un angajament mai profund și mai durabil decât a recunoscut el însuși.