Șapte trasee montane spectaculoase din România - alternative mai liniștite la Transfăgărășan, cu două în Alba

Transfăgărășanul continuă să fie una dintre cele mai impresionante artere rutiere europene, dar popularitatea sa vine cu un preț: trafic intens, cozi lungi și aglomerație în lunile estivale. Din fericire, peisajul montan românesc ascunde o multitudine de rute care rivalizează în frumusețe cu celebrul DN 7C, oferind în schimb o atmosferă mai liniștit și experiențe mai relaxante.

Aceste drumuri montane alternative combină serpentine spectaculoase, vârfuri impresionante și oportunități fotografice cu trafic redus, transformând o escapadă în natură într-o aventură cu adevărat memorabilă.

Transalpina (DN 67C) - Cel mai înalt drum rutier din Carpații Orientali, cu porțiuni în Alba

Pentru pasionații de drumuri de munte, Transalpina se impune ca prima alegere. Această artere, clasificată ca DN 67C, traversează Munții Parâng și ajunge la 2.145 de metri altitudine în Pasul Urdele, fiind cel mai ridicat drum rutier din România și din întregul masiv carpatic.

Conectând Sebeș din Alba cu Novaci din Gorj pe o distanță de 148 de kilometri, traseul dezvăluie priveliști alpine de neuitat. Secțiunea cea mai spectaculoasă se întinde între Rânca și Obârșia Lotrului - aproximativ 20 de kilometri de cărări pe creastă în Vâlcea, unde șoseaua se-ntinde la doar câțiva metri de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m) și Iezer (2.157 m).

Conform autorităților CNAIR, până la 1 iulie 2026, vehiculele cu masa maximă autorizată de 3,5 tone pot circula doar între 09:00 și 20:00. În perioada 1 iulie - 31 august, accesul se extinde între 07:00 și 21:00.

Punctele de interes includ Pasul Urdele ca punct culminant, stațiunea Rânca, Lacul Oașa (la 1.255 m altitudine, cu o suprafață de 411 hectare) și Obârșia Lotrului. Traversarea durează între 3 și 4 ore fără opriri, sau 5 până la 6 ore dacă includeți pauzele fotografice.

Transapuseana (DJ 107I) din Alba - Noua stea a rețelei de drumuri montane

Finalizat la sfârșitul anului 2024, drumul județean DJ 107I din Alba - cunoscut sub numele de Transapuseana - a câștigat rapid admirația pasionaților de drum. Această rută traversează Munții Apuseni, conectând zona Aiud de Abrud și trecând prin sate cu arhitectură tradițională și peisaje rurale captivante.

Comparativ cu alte drumuri montane celebre, Transapuseana se distinge prin aglomerație redusă și o experiență mai calmă, perfectă pentru cei dornici să exploreze România autentică. Zonele traversate - Râmeț, Ponor, Mogoș, Bucium - rămân relativ izolate de circuitul turistic masiv, păstrând astfel caracterul lor original și nealterat.

Pe traseu, vizitatorii pot descoperi Cheile Râmețului și Mănăstirea Râmeț, satul Ponor, Mogoș, și zona Bucium cu bogata sa moștenire în mineritul aurifer.

Transrarău (DJ 175B) - „Drumul comorilor" din Bucovina

Poartă și numele de „Drumul comorilor", iar Transrarău este considerat al treilea drum alpin cel mai frumos din țară, după Transfăgărășan și Transalpina. Clasificat oficial ca DJ 175B, această șosea leagă Chiril (pe Valea Bistriței) de Pojorâta (pe Valea Moldovei), traversând masivul Rarău - Giumalău din Carpații Orientali.

Denumirea evocatoare provine dintr-o legendă din Evul Mediu: domnitorul Petru Rareș ar fi ascuns bogățiile sale în acești munți în 1541 pentru a le proteja de invaziile tătare. Traseul, care se extinde pe 26 până la 28 de kilometri, atinge altitudini de 1.400 până la 1.500 de metri. Vârful Giumalău (1.857 m) este vizibil din drum, iar șoseaua trece pe lângă formațiunile calcaroase numite „Adam și Eva".

Fiind o cărări cu o singură bandă, îngustă și interzisă autocarelor, viteza maximă permisă este de 20 până la 30 km/h. Iarna, deszăpezirea nu primește prioritate, motiv pentru care ruta se închide frecvent în sezonul rece.

Merită vizitat pentru traficul redus, accesul ușor la Pietrele Doamnei, Mănăstirea Rarău și Cabana Rarău, precum și pentru Skywalk Rarău care oferă panorame asupra masivelor Rarău, Giumalău, Călimani, Rodnei și Văii Bistriței. Peisajele rămân spectaculoase indiferent de anotimp.

Cheile Bicazului (DN 12C) - Cel mai lung canion din țară

Puține drumuri din România oferă un spectacol geologic la fel de impresionant precum Cheile Bicazului. Drumul național DN 12C, care conectează Gheorgheni și Bicaz, traversează cel mai lung canion din țară - o porțiune de 5 kilometri cu pereți verticali de calcar care depășesc 300 de metri în înălțime. Reprezentanții Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș confirmă că aceasta este una dintre cele mai complexe arii carstice din România, cuprinde calcare și dolomite din perioadele Triasică, Jurasică și Cretacică.

La „Gâtul Iadului", cel mai strâmt punct al cheilor, pereții de stâncă aproape se ating deasupra șoselei. Aceste stânci găzduiesc trasee de alpinism profesional, iar zona parcului conține unele dintre rutele de escaladă cea mai spectaculoase din Carpații Orientali. Pe parcurs, observatorii pot admira adesea capre negre pe stâncile abrupte.

Lacul Roșu, situat la capătul cheilor, este un lac de baraj natural format în 1838 după ce un cutremur de magnitudine 6,9 pe scara Richter a provocat prăbușirea unui versant în pârâul Roșu. Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș se extinde pe peste 7.000 de hectare și include rezervații naturale precum Cheile Șugăului, Avenul Licas și Masivul Hășmașul Mare (1.792 m).

Este ideală pentru excursii de weekend din Moldova sau Transilvania, fotografie de natură și alpinism, precum și pentru vacanțe în familie cu obiective variate.

Transbucegi (DJ 713) - „Drumul Babelor", cu vederi spectaculoase

Mai puțin cunoscut decât alte rute montane, DJ 713 - Transbucegi, poreclit și „Drumul Babelor", a fost inaugurat în 2013. Această șosea oferă acces direct pe Platoul Bucegi, aproape de formațiunile stâncoase emblematice ale României.

Traseul pornește de pe DN 71 (ruta Sinaia - Târgoviște), la aproximativ 9 kilometri de Sinaia, și urcă prin Șaua Dichiu, atingând 1.925 de metri altitudine în apropierea Cabanei Piatra Arsă. Cu o lungime de aproximativ 20 de kilometri, din care 17 sunt asfaltați, drumul este relativ compact, dar compensează prin panoramele impresionante și accesul facil la destinații turistice importante. Spre deosebire de Transfăgărășan sau Transalpina, Transbucegi rămâne deschis pe tot parcursul anului, cu excepția perioadelor cu viscol sau risc de avalanșe.

Atracții apropiate includ Babele și Sfinxul - formațiuni naturale emblematice la câteva sute de metri de capătul drumului - Cabana Piatra Arsă, Platoul Bucegi ca punct de plecare pentru ascensiuni spre Vârful Omu (2.505 m), și Lacul Bolboci cu Cheile Zănoagei pe varianta spre Padina.

Pasul Prislop (DN 18) - Povestea care leagă Bucovina și Maramureșul

Pasul Prislop reprezintă trecătoarea cea mai înaltă din Carpații Orientali, situată pe DN 18 la 1.416 metri altitudine, între Munții Rodnei (la sud) și Munții Maramureșului (la nord). Conectând Borșa din Maramureș cu Cârlibaba din Suceava pe aproximativ 50 de kilometri, pasul separă două universuri contrastante: versantul spre Maramureș este abrupt și sălbatic, iar cel spre Bucovina este lin și plăcut.

Pe platoul pasului se află Mănăstirea Sfânta Treime Prislop, construită lângă un cimitir militar cu 136 de eroi din Primul Război Mondial, și Monumentul de la Preluca Tătarilor, care marchează victoria borșenilor în ultima invazie tătară din 1717. La baza pasului, Muzeul Rădăcinilor expune peste 100 de rădăcini ciudate de molid, colecționate pe parcursul a patru decenii.

De la Pasul Prislop se deschid panorame ample spre Obcinele Bucovinei și vârfurile Pietrosu, Ineu și Toroioaga din Munții Rodnei. Zona fascinează atât vara, cât și iarna. Prima duminică după 15 august se organizează tradiționalul Festival „Hora de la Prislop", menționat în documente încă din 1738.

Pasul Tihuța (DN 17) - Scena unui roman de aventură

Situat între Bistrița și Vatra Dornei, Pasul Tihuța - cunoscut și ca Pasul Bârgăului sau Borgo Pass - se ridică la 1.227 de metri altitudine în Munții Bârgăului și este traversat de drumurile europene E 58 și E 676. De pe acest punct, în zile cu cer senin, se pot vedea Munții Călimani, Munții Rodnei și Munții Suhard.

Traseul a intrat în conștiința mondială prin romanul „Dracula" al lui Bram Stoker, care a plasat acțiunea în zona Bistrița - Pasul Tihuța. În consecință, în 1983 a fost construit în stațiunea Piatra Fântânele (1.116 m altitudine) Hotelul Castel Dracula, o construcție în stil medieval care s-a integrat în circuitele turistice internaționale. Cel mai apropiat centru urban, Vatra Dornei, se află la numai 37 de kilometri distanță.

Șoseaua șerpuiește prin păduri dese de conifere și oferă numeroase puncte de belvedere naturale. Zona este accesibilă pe tot parcursul anului și propune activități diverse - de la drumeții pe traseele din Munții Bârgăului vara până la schi pe pârtia din stațiunea Piatra Fântânele iarna.

Atracții din apropiere includ Lacul Colibița - poreclit „Marea de la Munte" (900 m altitudine) - trasee montane spre Măgura Calului (4 până la 5 ore) și Piatra Fântânele (3 până la 4 ore), și stațiunea Vatra Dornei.

Sfaturi practice înainte de a pleca

Indiferent de ruta aleasă, câteva principii de bun simț fac diferența dintre o escapadă reușită și un incident neplăcut:

• Verifică starea drumului înainte de plecare pe site-ul CNAIR (cnair.ro) sau prin aplicații de navigație. Drumurile montane pot fi închise temporar din cauza condițiilor meteorologice, chiar și în sezonul cald.
• Pleacă devreme pentru a evita aglomerația și pentru a profita de lumina ideală pentru fotografii.
• Fă plinul de carburant în cel mai apropiat oraș de la intrarea pe traseu. Stațiile de alimentare sunt rare sau inexistente pe aceste rute.
• Respectă limitele de viteză legale - pe drumurile montane acestea sunt reduse (20 - 50 km/h).
• Nu parca pe carosabil - oprește-te doar în spații amenajate pentru a nu obstrucționa circulația.