Inteligența artificială și riscul atrofierii capacităților cognitive: avertismentele specialiștilor

Dependența de tehnologia de navigație prin satelit și de motoarele de căutare a demonstrat deja cum instrumentele digitale pot modifica capacitățile mentale umane. Cercetătorii observă acum că inteligența artificială ar putea urma un curs similar, cu potențiale consecințe asupra creativității și gândirii critice.

Observațiile științifice arată că persoanele care se orientează constant cu ajutorul GPS-ului nu mai dezvoltă hărți mentale ale spațiilor din jur, iar memoria lor spațială se deteriorează progresiv. Un fenomen comparabil, cunoscut drept „Efectul Google", s-a manifestat odată cu răspândirea motoarelor de căutare. Informațiile localizate prin intermediul acestor platforme sunt mai ușor de uitat, tocmai pentru că obținerea lor necesită un efort minimal.

Atunci când externalizam funcțiile cognitive, performanța creierului tinde să se diminueze. Inteligența artificială, în această perspectivă, reprezintă cel mai puternic instrument de delegare cognitivă creat până acum. Cercetări recente generează preocupări cu privire la posibilitatea ca utilizarea intensivă a instrumentelor precum ChatGPT sau Claude să compromită creativitatea, capacitatea de concentrare, memoria și alte abilități esențiale.

Unii specialiști ridică semnale de alarmă cu privire la abandonarea fricțiunii cognitive necesare pentru o gândire ascuțită. Există temeri că, la nivel colectiv, societatea ar putea genera mai puține idei originale.

Adam Green, profesor de neuroștiințe și director al Laboratorului pentru Cogniție Relațională de la Universitatea Georgetown, confirmă că aceste preocupări sunt justificate la nivel general. Inteligența artificială va îndeplini sarcini care anterior cereau efort mental considerabil. Dovezile științifice indică faptul că atunci când exercităm mai puțin o anumită formă de gândire, capacitatea de a o practica se deteriorează.

Chiar și cei care evită deliberat utilizarea ChatGPT sau Claude se confruntă cu răspunsuri bazate pe AI integrate de Google și alte giganți tehnologici în dispozitivele mobile. Tehnologia devine din ce în ce mai dificil de evitat, deși există măsuri pe care indivizii le pot lua pentru a atenua riscurile principale.

Totuși, situația nu se rezumă la o dihotomie simplă. Jared Benge, profesor și neuropsiholog clinician la Dell Medical School din Universitatea din Texas, Austin, subliniază că utilizarea inteligenței artificiale nu duce în mod automat la prejudicii cognitive. Dacă AI eliberează resurse mentale pentru activități mai semnificative, acest lucru ar putea beneficia procesele cognitive. Benge se întreabă de ce am presupune că inteligența artificială va fi fundamentalmente diferită de alte tehnologii la care creierul uman s-a adaptat deja. Instrumentele în sine nu sunt inerente bune sau rele – depinde de modul în care le utilizăm.

Rezultatele pe care le obținem depind în ultimă instanță de strategia noastră de utilizare a acestor tehnologii.

Adam Green atrage atenția asupra unei distincții cruciale: inteligența artificială ne permite să transformăm cu ușurință procesul într-un produs finit. Un eseu poate suna mai elegant, o prezentare mai concisă, o glumă mai perfectă. Dar efortul mental, lupta cu ideile, încercările repetate și momentul în care elementele se coagulează – aceasta este tocmai activitatea de care creierul nostru are nevoie pentru a se dezvolta.

Green ilustrează această realitate printr-o comparație expresivă: „E ca și cum ai fi la sală și un robot ridică haltera pentru tine – nu obții nimic din asta."

Preocupările sunt suficient de substanțiale pentru a justifica o reevaluare a modului în care integrăm aceste instrumente în viața cotidiană, înainte ca schimbările să devină prea profunde.