Un nou val de căldură cuprinde Europa în perioada solstițiului de vară. Pericolul constă în persistența fenomenului

Continentul european se confruntă cu o nouă și intensă fază de temperaturi ridicate, coincidind cu solstițiul de vară. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de dom de căldură, va marca în special regiunile vestice și sud-vestice, cu o progresie treptată către zonele centrale și sud-estice.

Conform specialiștilor de la Severe Weather Europe, această situație meteorologică este alimentată de o masă de aer extrem de cald provenind din nord-vestul Africii. Un câmp puternic de presiune ridicată va ține blocată această masă deasupra Europei, creând condiții de căldură persistentă.

Amploarea fenomenului în diferite regiuni

Pensula Iberică se va confrunta cu temperaturi deosebit de extreme. În Spania și Portugalia, mercurul termometrului ar putea atinge 45 de grade Celsius în anumite zone. Franța va experimenta, de asemenea, valori termice semnificative, cu posibilități de 40 până la 44 de grade Celsius în unele localități. Germania, țările Beneluxului, Italia și Balcanii vor înregistra, la rândul lor, creșteri importante ale temperaturii.

Italia, în special în câmpiile din nord, ar putea vedea temperaturile urcând spre 40 de grade Celsius la începutul săptămânii viitoare.

Ce este domul de căldură și de ce este periculos

Un dom de căldură se formează atunci când o zonă extinsă de presiune ridicată se stabilizează deasupra unei regiuni și rămâne în acea poziție pe parcursul mai multor zile. Aerul cald este captiv dedesubt, similar unui capac. Straturile de aer coboară, se comprimă și se încălzesc progresiv.

Particularitatea periculoasă a acestui fenomen nu rezidă doar în intensitatea unei singure zile foarte calde, ci în faptul că căldura se menține o perioadă extinsă. Nopțile rămân fierbinți, iar organismul dispune de tot mai puțin timp pentru recuperare și refacere.

Motivele accelerării încălzirii

Cresta de presiune ridicată care se extinde de la nord-vestul Africii spre vestul și centrul Europei favorizează transportul aerului tropical și saharian peste continent. În plus, solurile din numeroase regiuni sunt deja uscate din cauza episoadelor anterioare de vreme caldă.

Când solul este uscat, evaporarea scade, iar suprafața se încălzește mai rapid. Energia solară, care în condiții normale ar fi utilizată pentru evaporarea apei din sol și vegetație, se transformă direct în căldură la nivelul terenului atunci când umiditatea lipsește.

Implicații pentru România

Pentru teritoriul românesc, acest tip de configurație atmosferică poate duce la creșteri de temperatură, mai ales dacă masa de aer cald avansează către estul și sud-estul continentului. Regiunile vestice, sudice și sud-estice ale țării sunt de obicei cele mai expuse la astfel de situații, cu posibilitatea apariției unor zile caniculare și a unui disconfort termic accentuat.

Pentru prognoze precise pe județe și localități, este esențial să se urmărească avertizările Administrației Naționale de Meteorologie, care emit indicații oficiale specifice României, deși modelele europene oferă o imagine generală a tendinței.

Riscurile pentru sănătate

Căldura extremă de durată constituie o amenințare semnificativă pentru sănătate, în special atunci când se menține pe mai multe zile consecutive. Corpul uman încearcă să se răcorească prin transpirație, dar atunci când temperaturile sunt foarte mari și umiditatea ridicată, acest mecanism devine mai puțin eficace. Riscul de supraîncălzire crește, la fel ca și pericolul de epuizare termică sau insolație.

Grupurile vulnerabile includ copiii mici, persoanele în vârstă, cei cu afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, diabet sau alte boli cronice, femeile gravide și muncitorii care petrec ore în aer liber. Constructorii, agricultorii, curierii și șoferii sunt expuși unui risc crescut datorită expunerii prelungite la soare.

Semnele de alarmă și măsuri de prim-ajutor

Căldura extremă poate provoca deshidratare, amețeli, dureri de cap, greață, slăbiciune, crampe musculare și oboseală intensă. Temperatura corporală foarte ridicată, confuzie, piele fierbinte, respirație accelerată, leșin sau convulsii sunt semne ale insolației sau șocului termic și necesită intervenție medicală urgentă.

Până la sosirea ajutorului, persoana trebuie mutată într-un loc răcoros, protejat de soare. Hainele strâmte trebuie desfăcute, iar răcirea corpului trebuie efectuată treptat cu apă, comprese umede sau ventilare.

Măsuri de protecție în zilele caniculare

Expunerea prelungită la soare, mai ales între orele 11:00 și 18:00, trebuie evitată. Hidratarea regulată cu apă este esențială, chiar înainte ca setea să devină accentuată.

Alcoolul, băuturile cu conținut mare de zahăr și eforturile fizice intense în orele de vârf ale zilei nu sunt recomandate. Locuințele trebuie ventilate devreme dimineața și seara, iar geamurile expuse direct la soare pot fi acoperite cu jaluzele, draperii sau obloane.

Îmbrăcămintea deschisă la culoare, lejera, din fibre naturale, pălăriile și ochelarii de soare sunt măsuri simple care reduc riscul de supraîncălzire.

Riscul crescut de incendii

Valurile de căldură prelungite usucă solul și vegetația, mărind semnificativ riscul de incendii de vegetație, în special în zonele cu vânt, iarbă uscată sau păduri afectate de secetă. Efectul cumulat al căldurii poate agrava seceta și susține apariția incendiilor.

În aceste perioade, arderea vegetației, focurile în spații deschise și aruncarea de resturi de țigări pot avea consecințe grave și trebuie evitate cu strictețe.

Durata așteptată a fenomenului

Conform estimărilor Severe Weather Europe, domul de căldură ar putea persista în Europa până spre finele lunii iunie. Deși intensitatea va varia de la o regiune la alta, efectul principal va fi o perioadă extinsă cu temperaturi depășind normalul pentru această vreme a anului.

În vestul Europei, abaterea termică ar putea fi considerabilă, cu temperaturi cu 10 până la 15 grade Celsius peste valorile obișnuite pentru finele lunii iunie.