Regimul ketogenic ar putea încetini degenerarea creierului și reduce riscul bolilor neurodegenerative

Un regim alimentar cu potențial terapeutic

Cercetătorii au identificat în dieta ketogenică un posibil instrument în lupta împotriva afecțiunilor neurodegenerative. Publicată în revista Translational Neurodegeneration, o analiză științifică recentă evidențiază cum un regim sărac în carbohidrați, dar bogat în lipide, ar putea oferi protecție creierului împotriva bolii Alzheimer, bolii Parkinson, sclerozei multiple și sclerozei laterale amiotrofice (ALS).

Totuși, oamenii de știință precizează că, în ciuda rezultatelor promițătoare, dovezile disponibile în prezent nu justifică recomandarea acestei diete ca tratament standard. Sunt necesare cercetări clinice mai extinse pentru a valida beneficiile pe termen lung și pentru a identifica care pacienți ar putea profita cel mai mult din urma acestui regim.

Specialiștii consideră dieta ketogenică o cale de cercetare plină de speranță pentru bolile neurodegenerative, datorită modului în care influențează metabolismul cerebral, reduce inflamația și susține funcția neuronală. Cu toate acestea, au subliniat importanța studiilor clinice de amploare pentru a determina eficiența, siguranța și practicabilitatea acestui regim în medicina contemporană.

Cum funcționează mecanismul

Atunci când aportul de carbohidrați scade drastic și consumul de grăsimi crește, corpul intră într-o stare metabolică cunoscută sub numele de cetoză. În această fază, ficatul sintetizează cetone – molecule care servesc drept combustibil alternativ pentru creier.

Pentru cercetători, acest mecanism prezintă interes deosebit în contextul bolilor neurodegenerative. La mulți pacienți, creierul pierde progresiv capacitatea de a utiliza eficient glucoza. Cetonele pot compensa parțial această insuficiență energetică și pot menține funcționarea neuronilor.

Beneficiile identificate de cercetători

Analiștii au examinat rezultatele studiilor din ultimii ani și au descoperit mai multe căi prin care regimul ketogenic ar putea apăra sistemul nervos:

• Scăderea inflamației care contribuie la distrugerea neuronilor
• Diminuarea stresului oxidativ dăunător celulelor cerebrale
• Optimizarea funcționalității mitocondrii, centrele energetice ale celulelor
• Activarea mecanismelor naturale de curățare a proteinelor defecte și a celulelor uzate
• Prevenirea acumulării agregatelor proteice legate de Alzheimer și alte forme de demență

Unele încercări clinice au raportat ameliorări ale memoriei, concentrării, energiei și calității vieții la anumite grupuri de pacienți. Însă cercetătorii avertizează că aceste rezultate nu sunt suficient de uniforme pentru a permite concluzii definitive.

Speranțe în cazul Alzheimer

Boala Alzheimer a atras o atenție particulară din partea comunității științifice în legătură cu dieta ketogenică. Cercetări anterioare au demonstrat că persoanele cu Alzheimer prezintă o capacitate redusă a creierului de a metaboliza glucoza cu ani înaintea manifestării simptomelor grave.

În acest scenariu, cetonele generate prin regimul ketogenic ar putea furniza energia necesară neuronilor și ar putea încetini declinul funcțiilor cognitive. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că dovezile actuale sunt insuficiente pentru a susține că dieta poate preveni sau vindeca boala Alzheimer.

Avertismente și efecte secundare

Medicii atrag atenția că regimul ketogenic nu se potrivește tuturor și poate provoca reacții adverse, în special în primele săptămâni. Printre manifestările frecvente se numără durerile de cap, ameții, greață, constipație și oboseală.

Aderarea pe termen lung la o dietă ketogenică strictă se poate dovedi dificilă, în special pentru vârstnici sau pentru cei cu alte afecțiuni cronice. Din acest motiv, medicii insistă că orice schimbare semnificativă a regimului alimentar trebuie precedată de consultația cu un specialist.

Alimente recomandate și de evitat

Regimul ketogenic permite consumul de carne (vită, porc, pui, curcan, miel), pește (somon, macrou, sardine, ton, păstrăv), ouă, brânzeturi mature (cașcaval, cheddar, gouda, mozzarella, mascarpone), unt, frișcă naturală și grăsimi sănătoase cum sunt uleiul de măsline extravirgin, uleiul de avocado și uleiul de cocos.

Legumele cu conținut redus de carbohidrați sunt binevenite: salată verde, spanac, varză, conopidă, broccoli, castraveți, dovlecei, ardei, ciuperci și vinete. Fructele permise în cantități limitate includ avocado, măsline, căpșuni, zmeură, mure și afine. Nucile și semințele (nuci românești, migdale, nuci pecan, alune de pădure, semințe de dovleac, floarea-soarelui, chia și in) sunt, de asemenea, acceptate.

Trebuie evitate pâinea, pastele, orezul, cartofii, mămăliga, produsele de patiserie, zahărul, dulciurile, sucurile îndulcite și berea. Fructele dulci în cantități mari (banane, struguri, pere, mere) sunt, de asemenea, dezavantajoase.

Exemple de meniu

O zi tipică poate cuprinde:

• Mic dejun: omletă cu brânză și unt, cafea fără zahăr
• Prânz: somon la grătar cu salată verde, avocado și ulei de măsline
• Cină: friptură de vită cu broccoli și unt
• Gustare: o mână de nuci sau migdale

Pentru cei cu colesterol LDL mărit, un exemplu de zi include:

• Mic dejun: cafea fără zahăr, omletă din 2 ouă cu spanac și ciuperci, jumătate de avocado, 4-5 nuci
• Gustare: iaurt grecesc 2% grăsime cu o lingură de semințe de in măcinate
• Prânz: 150-200 g somon, păstrăv sau macrou la cuptor, salată mare cu roșii, castraveți, ardei și ulei de măsline extravirgin
• Gustare: 10-15 migdale sau alune de pădure
• Cină: piept de pui sau curcan la grătar cu broccoli, conopidă sau dovlecei la abur și salată verde

Peștele gras, uleiul de măsline extravirgin, avocado, nucile, migdalele, semințele de in și chia, legumele verzi și ovăzul în cantități moderate sunt alimente care ajută la reducerea colesterolului „rău". În schimb, slănina, cârnații, salamurile, mezelurile, untul în exces, smântâna grasă, produsele de patiserie, zahărul și prăjelile trebuie limitate.