Sondaj INSCOP: Românii se împart în mod egal între credința în merit și acceptarea "descurcărelii"

Societatea românească se află în fața unei dihotomii fundamentale: credința în valoarea muncii oneste și a corectitudinii versus acceptarea că "pile și relații" sunt esențiale pentru reușită. Un barometru realizat de INSCOP fotografiază această tensiune, relevând un echilibru precis și tulburător între cele două viziuni asupra succesului.

Datele sondajului, prezentate de Remus Ștefureac, directorul INSCOP, indică faptul că 48,2% dintre participanți sunt total sau parțial de acord cu ideea că „Este mai important să fii descurcăreț decât corect", în timp ce 49,5% se opun acestei perspective. Diferența se situează la marginea erorii statistice, ilustrând o diviziune aproape perfectă.

Convingerea în corectitudine se manifestă mai puternic

Deși cifrele globale sunt apropiate, cei care pledează pentru integritate și corectitudine se arată mai rezoluți. În rândul acestora, 38,3% se declară total împotrivă ideii de "descurcăreală", comparativ cu doar 28,7% care se arată total de acord. Ceilalți respondenți adoptă poziții mai nuanțate, oscilând între cele două extreme.

Această distribuție sugerează că, deși pragmatismul și "descurcăreala" rămân prezente în mentalitatea colectivă, tot mai mulți români tind să le privească cu skepticism.

Educația: factorul transformator

Nivelul de instruire se dovedește a fi cel mai decisiv factor în formarea acestor opinii. Printre persoanele cu studii primare, aproximativ 60% acceptă ideea că "descurcăreala" este mai valoroasă decât corectitudinea. Situația se inversează dramatic în rândul absolvenților învățământului superior: aici, doar 26% susțin această afirmație, în timp ce 72% o resping categoric.

Constatarea este limpede: pe măsură ce crește nivelul de educație, se reduce acceptarea "descurcărelii" și se consolidează credința în valoarea etică a comportamentului corect.

Polarizare pe linii politice

Sondajul evidențiază și o fragmentare pe criterii de opțiune politică:

• Alegătorii AUR se situează în tabăra majorității care acceptă "descurcăreala"
• Electoratul PSD manifestă o ușoară înclinație spre pragmatism și "descurcăreală"
• Susținătorii PNL și USR resping masiv afirmația, cu peste 60% în dezacord

Aceste diferențe demonstrează că percepția asupra corectitudinii depășește o simplă chestiune de principii morale, constituind o expresie a unor viziuni mai largi asupra structurii și funcționării societății.

Tinerii: mai pragmatici, mai optimiști

Grupa de vârstă 18-29 de ani se distinge prin cea mai mare receptivitate la ideea că "descurcăreala" este mai importantă (aproximativ 60% sunt de acord). Pe măsură ce vârsta avansează, perspectivele devin mai echilibrate sau chiar se orientează spre respingerea acestui principiu.

Diferențe teritoriale și influența mediilor digitale

În mediul rural și în localitățile mai mici, opiniile rămân împărțite și echilibrate. Marile centre urbane manifestă o ușoară tendință spre valorificarea corectitudinii. Utilizatorii de rețele sociale, în special ai TikTok și Facebook, arată o ușoară predispoziție spre acceptarea "descurcărelii", deși diferențele nu sunt semnificative.

Detalii metodologice

Cercetarea a fost efectuată de INSCOP Research la solicitarea Informat.ro, în perioada 1–7 aprilie 2026, prin intermediul interviurilor telefonice (CATI), pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane. Marja de eroare maximă admisă este de ±3%, cu un nivel de încredere de 95%.