Comitetul Economic al UE aprobă plata de 2,62 miliarde de euro din PNRR pentru România

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că Comitetul Economic și Financiar al Uniunii Europene a acordat aprobarea pentru cea de-a patru cerere de plată din PNRR, în cuantum de 2,62 miliarde de euro. Documentul a fost evaluat favorabil, fără a se constata suspendări, corecții sau blocaje de fonduri.

Fondurile urmează să fie virate în contul României. Pîslaru a subliniat că aceasta este prima cerere de plată pe care o gestionează integral guvernul condus de Ilie Bolojan, reprezentând un semnal pozitiv pentru țară. Ministrul a observat că, în urmă cu câteva luni, erau exprimate îngrijorări cu privire la posibilele întârzieri și riscuri de pierdere a finanțării. Situația s-a schimbat semnificativ, iar România a depășit pragul de 60% din absorbția PNRR, apropiindu-se de 13 miliarde de euro mobilizate pentru investiții și reforme.

Pîslaru a reliefat că succesul acestui rezultat se datorează eforturilor conjugate ale mai multor persoane și instituții implicate în realizarea reformelor și investițiilor asumate. El a amintit că termenul final pentru finalizarea tuturor investițiilor și reformelor este 31 august 2026. În ultimele săptămâni, ministrul a colaborat intens cu reprezentanții Comisiei Europene la Bruxelles pentru a finaliza ultima revizuire a planului.

Prioritatea ministrului este de a conserva cât mai multe investiții, de a optimiza utilizarea fondurilor europene și de a se asigura că România valorifică pe deplin această oportunitate de dezvoltare. El a clarificat că nu se discută despre reducerea ambițiilor planului, ci despre o abordare realistă și responsabilă, concentrată pe finalizarea proiectelor care pot fi livrate în termenul stabilit. Fiecare euro atras prin PNRR se traduce în investiții în infrastructură, sănătate, educație, digitalizare, energie și servicii publice de calitate superioară.

Conform Ministerului Finanțelor, cererea de plată nr. 4 cuprinde 38 de jaloane și 24 de ținte, toate evaluate favorabil de Comisia Europeană la 14 mai 2026. Absența suspendărilor înseamnă că toate etapele și obiectivele incluse au fost considerate satisfăcător îndeplinite. Următoarea etapă procedurală este votul în cadrul Comitetului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, prevăzut pentru această lună.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat că aprobarea acestei etape fără suspendări constituie un semnal crucial pentru țară. Aceasta demonstrează că, atunci când există coordonare și ritm de lucru adecvat, pot fi livrate jaloane, reforme și investiții în calendare foarte strânse. Nazare a precizat că provocarea următoare este la fel de importantă: maximizarea sumelor rămase disponibile prin PNRR până la finele anului 2026. Fiecare euro atras contează pentru investiții, reforme și credibilitatea internațională a României. PNRR rămâne una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile țării într-o perioadă în care consolidarea fiscală trebuie să continue. Ministrul a subliniat că nu este suficient doar parcurgerea etapelor procedurale, ci este necesară transformarea acestor fonduri în proiecte concrete, reforme aplicate și investiții vizibile în economie.

A patra cerere de plată a fost înaintată de România la 19 decembrie 2025. Parcurgerea rapidă a evaluărilor la nivel european este deosebit de importantă, având în vedere că Mecanismul de Redresare și Reziliență intră în faza finală de implementare. Ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026.

Evaluarea europeană a consemnat progrese ale României în domenii strategice, inclusiv revizuirea sistemului fiscal și modernizarea procedurilor de administrare fiscală. Comitetul Economic și Financiar a notat că nu există indicii ale unei inversări a măsurilor asociate jaloanelor și țintelor îndeplinite anterior.

După autorizarea plății pentru cererea nr. 4, sumele primite de România prin PNRR vor atinge aproximativ 12,97 miliarde de euro, inclusiv prefinanțarea, ceea ce corespunde unei rate de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală. Planul Național de Redresare și Reziliență al României are, în forma sa actuală, o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt granturi și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi.