Opt mii cinci sute de pași zilnic: cheia pentru a nu reveni la kilogramele pierdute

Specialiștii în metabolismul corpului au ajuns la o concluzie importantă prin studii recente: mersul zilnic de aproximativ 8.500 de pași se dovedește esențial pentru a consolida rezultatele unui regim alimentar și pentru a evita efectul „yo-yo" atât de temut.

Marwan El Ghoch, cercetător de la Universitatea din Modena și Reggio Emilia din Italia și coautor al analizei realizate de Asociația Europeană pentru Studiul Obezității, punctează o problemă alarmantă: „Aproximativ opt din zece persoane care reușesc inițial să slăbească ajung să-și recapete o parte sau totalitatea greutății pierdute în intervalul de trei până la cinci ani."

Expertul subliniază că descoperirea unei metode eficace de menținere a noii greutate ar avea o importanță clinică extraordinară. Deși programele de pierdere în greutate recomandă frecvent creșterea activității zilnice, nu s-a stabilit până acum cu exactitate care este pragul optim și momentul ideal pentru a-l atinge.

Pentru a identifica o referință solidă, cercetătorii au examinat mai multe investigații clinice care au implicat aproximativ patru mii de pacienți. Comparația a inclus 1.987 de participanți implicați în programe de modificare a stilului de viață cu component dietetică și monitorizare a pașilor, contrastați cu 1.771 de persoane care fie urmau o dietă izolată, fie nu primeau nicio intervenție.

Grupul care a urmat un program activ a reușit să-și mărească media zilnică la 8.454 de pași la finalizarea fazei de slăbire, reducând în medie 4,39% din masa corporală – echivalentul a aproximativ patru kilograme.

„Oamenii trebuie să fie motivați constant să ajungă la aproximativ 8.500 de pași zilnic în perioada de regim și să mențină acest nivel de efort fizic în faza de stabilizare, pentru a-i proteja de revenirea în greutate," recomandă El Ghoch.

Context alarmant: obezitatea în creștere accelerată

Situația globală a obezității prezintă un tablou îngrijorător. Conform Atlasului Mondial al Obezității, proporția acestei afecțiuni ar putea ajunge la 30% din populație până în 2035. Cercetătorii consideră această tendință „o preocupare considerabilă".

Supraponderalitatea și obezitatea nu sunt doar probleme estetice – ele deschid ușa unui spectru larg de complicații medicale și psihice. Sistemele de sănătate mondiale se confruntă cu presiuni financiare crescânde, iar societatea resimte efecte sociale profunde, inclusiv risc majorat de invaliditate și deces.

Datele recente relevă că persoanele cu obezitate prezintă un risc cu 70% mai crescut de a dezvolta infecții grave. La nivel mondial, aproximativ unu din zece decese provocate de boli infecțioase ar putea fi atribuit obezității.

Organizația Mondială a Sănătății și-a fixat pentru regiunea europeană un obiectiv ambițios: stoparea creșterii obezității la adulți la nivelurile din 2010, tintă prevăzută pentru 2025. Cu toate acestea, niciun stat european nu a reușit să-l atingă. De la 1975 până în prezent, ratele obezității în Europa s-au majorat cu 138%.