Soborul Sfintelor Femei Românce – noua sărbătoare în calendarul Bisericii Ortodoxe

Biserica Ortodoxă Română a marcat un moment important în viața spirituală a credincioșilor prin instituirea unei noi sărbători dedicate sfintelor femei românce. Soborul Sfintelor Femei Românce va fi onorat în fiecare an în Duminica a treia după Paști, aceeași zi în care tradițional sunt pomenite Sfintele Femei Mironosițe.

Hotărârea de a introduce această sărbătoare a fost luată de Sfântul Sinod la 27 martie 2025. În 2026, pentru prima dată, sărbătoarea este marcată la nivel național, iar celebrarea acestui an coincide cu 26 aprilie, când se pomenesc Mironosițele.

Cele 16 sfinte românce reunite în patru grupuri

Soborul adună 16 sfinte românce ale căror vieți constituie modele de credință și devoțiune. Acestea sunt organizate în patru categorii distincte, reflectând diferitele drumuri pe care au urmat calea sfințeniei.

Dintre femeile din popor care și-au consacrat viața prin credință și jertfă se numără Sfânta Anastasia Șaguna, Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, Sfânta Olimpiada din Fărcașa și Sfânta Magdalena de la Mălainița.

Categoria muceniților cuprinde Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, care a mărturisit credința până la suprema jertfă.

Dintre doamnele și principesele care au dus o viață în credință, unele alegând viața monahală, se numără Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș și Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu.

Cea mai mare grupă o formează cuvioasele maici care au petrecut vieți dedicate rugăciunii și nevoințelor duhovnicești: Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec, Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec, Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi.

Recunoașterea rolului femeilor în viața spirituală

Instituirea acestei sărbători reprezintă o recunoaștere oficială a aportului substantial al femeilor la spiritualitatea și viața religioasă din România. Sunt omagiate femei care au trăit cu credință profundă – mucenițe, călugărițe, mame, soții și credincioase simple, cunoscute sau anonime – unite de un fir comun: jertfa, smerenia și iubirea față de Hristos.

Patriarhul Daniel a subliniat într-un mesaj adresat acestei sărbători că sfintele femei românce „au urmat calea Mironosițelor, mărturisind prin întreaga lor existență credința în Hristos Cel înviat".

Legătura cu canonizările din 2025

Apariția noii sărbători este strâns legată de un eveniment de mare importanță: canonizarea în 2025 a unui grup de 16 femei românce cu viață sfântă. Proclamarea solemnă a acestora a avut loc pe 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală din București.

Printre sfintele canonizate se numără Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea. În unele cazuri, moaștele acestor sfinte au fost deshumate și cinstite în cadrul unor ceremonii religioase speciale.

Semnificația pentru calendarul ortodox

Anul 2026 a fost declarat de Sfântul Sinod drept Anul comemorativ al femeilor cu viață sfântă, iar în acest context a fost realizată și o icoană oficială a Soborului, care înfățișează cele patru categorii de sfinte.

Introducerea Soborului Sfintelor Femei Românce constituie o etapă semnificativă în evoluția calendarului ortodox românesc. Prin această măsură, Biserica pune în evidență rolul spiritual și istoric pe care femeile l-au avut în viața comunității de credință, completând tradiția Mironosițelor și aducând în atenția credincioșilor modele autentice de sfințenie, profund înrădăcinate în contextul românesc.