Tribunalul Militar îi achită pe foștii conducători ai Jandarmeriei în procesul privind intervenția din 10 august

Procesul privind violențele comise în timpul acțiunii de dispersare a protestului din Piața Victoriei a cunoscut o nouă etapă luni, când magistrații militari din București au pronunțat sentințele. Verdictele au adus achitări pentru mai mulți dintre cei judecați, inclusiv foștii conducători supremi ai Jandarmeriei Gheorghe Sebastian Cucoș, Cătălin Sindile și Laurențiu Cazan.

Alături de aceștia, și alți ofițeri au fost declarați nevinovați de instanță. Totuși, procesul nu s-a încheiat cu achitări generale - patru inculpați au primit condamnări, deși cu aplicare cu suspendare.

Sentințele pronunțate

Tribunalul Militar a condamnat patru persoane pentru abuz de autoritate. Marian Cristian Bîrsan, George Buzatu și Alin Belecciu au primit fiecare câte un an de închisoare cu suspendare pe o perioadă de supraveghere de doi ani. Marius Daniel Mihai a fost condamnat la o pedeapsă mai aspră - unu an și trei luni de închisoare, cu suspendare și sub supraveghere pe doi ani, plus interzicerea exercitării unor drepturi politice și funcții publice pe aceeași perioadă.

Instanța a respins cea mai mare parte a cererilor de daune civile formulate de persoanele prejudiciate, acceptând doar o mică parte dintre acestea.

Contextul dosarului

Ancheta a vizat modul în care Jandarmeria a intervenit la protestul din 10 august 2018 de la Piața Victoriei, cunoscut și ca „protestul Diasporei". Procurorii au susținut că forțele de ordine au folosit în mod disproporționat mijloace de constrângere - gaze lacrimogene, grenade cu efect acustic și intervenții fizice - împotriva unor manifestanți pașnici, nu doar împotriva celor care comitea acte violente.

Documentația și ordinele operative au fost, de asemenea, în centrul investigației, cu suspiciuni privind legalitatea lor. După acea zi, au fost depuse sute de plângeri de persoane care au declarat că au fost lovite, gazate sau evacuate în mod abuziv din piață.

Amploarea procesului

Dosarul a implicat 16 persoane trimise în judecată, iar 312 persoane s-au constituit ca părți civile în proces. Acuzațiile s-au concentrat pe pregătirea și executarea operațiunii de dispersare, cu special accent pe proporționalitatea și legalitatea măsurilor luate.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată în cale de apel, iar procurorii și părțile civile pot recurge la instanțele superioare.