Sesizări de copii dispăruți în creștere pentru al treilea an consecutiv. Ce spun specialiștii despre cauze și prevenție

Fenomenul copiilor dispăruți continuă să se agraveze în România, iar cifrele sunt tot mai îngrijorătoare. Într-o analiză recentă, Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra unei tendințe ascendente care se menține de trei ani la rând, solicitând datele Inspectoratului General al Poliției Române.

Cifrele alarmante

Între 20 mai 2025 și 20 mai 2026, polițiștii au înregistrat 10.566 de sesizări privind minori dispăruți. Aceasta înseamnă o creștere de peste 600 de cazuri comparativ cu anul anterior și aproape 2.000 de cazuri mai mult decât acum doi ani. Pentru a pune în perspectivă această evoluție, în perioada aprilie 2022 – aprilie 2023 s-au raportate 8.722 de sesizări, iar în anul următor 9.902 de sesizări.

Adolescenții sunt cei mai afectați: 8.140 de sesizări privesc minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. Urmează copiii între 10 și 14 ani (2.186 de cazuri), cei cu vârsta între 5 și 10 ani (158 de sesizări), și cei sub 5 ani (82 de sesizări).

Cele mai mari concentrări de cazuri s-au înregistrat în București, precum și în județele Bihor, Constanța, Giurgiu și Iași.

Plecări voluntare, dar nu din alegere

Aproximativ 60% dintre aceste cazuri reprezintă plecări din locuințe sociale, cămine școlare sau centre de protecție. Specialiștii subliniază o nuanță importantă: deși în jur de 97% dintre disparițiile se rezolvă rapid, fără implicații majore, aceste plecări reflectă probleme profunde care nu trebuie ignorate.

Organizația Salvați Copiii România punctează că termenul „voluntar" este înșelător. Pentru un copil, a pleca nu este o decizie matură, ci de obicei un semnal de disperare. "Un copil care pleacă fuge din cauza a ceva sau spre ceva. Primii care pot auzi acest strigăt de ajutor sunt părinții," transmite organizația.

De ce pleacă copiii

Violența domestică, conflictele familiale, abuzul și neglijarea se află în fruntea motivelor identificate de specialiști. Alți factori includ stilul parental prea autoritar și consumul de alcool sau droguri al unui membru al familiei.

Sănătatea mintală joacă un rol semnificativ, în special în rândul tinerilor cu episoade depresive sau ideație suicidară. Copiii din centre de plasament sunt o categorie deosebit de vulnerabilă, plecând adesea din dorința de a se reuni cu familia biologică sau din cauza problemelor în mediul de îngrijire.

La școală, bullyingul este principala problemă, urmată de tulburări de învățare, absențe frecvente și presiunea socială din partea colegilor.

Semnale de alarmă pentru părinți

Mulți copii dau semne înainte de a pleca, chiar dacă nu-și dau seama. Părinții ar trebui să observe:

• Retragerea bruscă, izolarea în cameră și pierderea interesului pentru activități anterioare
• Schimbări marcate ale dispoziției – tristețe, iritabilitate, anxietate
• Scăderea performanțelor școlare, absențe repetate, conflicte la școală
• Modificări ale somnului sau ale obiceiurilor alimentare
• Prieteni noi pe care nu-i cunoaștem și întâlniri ascunse
• Timp crescut petrecut online și conversații care se încheie brusc la apropierea unui adult
• Fraze aparent banale: "nu mă înțelege nimeni", "mi-aș dori să dispar", "aș vrea să fiu altundeva"

Niciunul dintre aceste semne nu înseamnă neapărat o plecare iminentă, dar atunci când apar mai multe sau persistent, indică faptul că ceva doare copilului.

Rolul crucial al părinților

Gabriela Alexandrescu, președinte Executiv Salvați Copiii, subliniază că "copiii nu fug doar de acasă, ci fug spre ceva ce nu reușesc să găsească acasă". Crearea unui mediu în care copilul simte că există cel puțin un adult care îl ascultă fără să-l judece reduce semnificativ riscul ca el să caute acest sprijin în locuri periculoase.

Momentul în care copilul se întoarce acasă sau în centru este critic. Modul în care este primit influențează decisiv dacă va mai fugi sau va rămâne. Aceasta necesită atenție sporită din partea familiilor și profesioniștilor.

Pași de urmat în caz de dispariție

Dacă un copil dispare, primele ore sunt cruciale. Deși mulți sunt găsiți în 24-48 de ore, șansele scad rapid. Părinții trebuie să pregătească imediat:

• O fotografie recentă
• Descrierea hainelor purtate
• Locul și ora ultimei văzuturi
• Modelul și numărul telefonului
• Prietenii sau persoanele cu care ar putea fi
• Mesajele recente schimbate
• Posibilele destinații
• Eventualele probleme medicale sau tratamente necesare

Numere de contact esențiale

• 112 – pentru situații de pericol imediat
• 116 000 – linia europeană pentru copii dispăruți, disponibilă 24/7 prin Asociația Telefonul Copilului
• 119 – numărul unic național pentru copii în situații de abuz, neglijare, exploatare sau violență
• 0745 131 766 – Centrul de Educație Emoțională și Comportamentală pentru Copii, Salvați Copiii

Servicii de consiliere disponibile

Salvați Copiii România oferă consiliere psihologică și educație parentală pentru situații în care relația cu copilul devine fragilă, conflictuală sau marcată de retragere emoțională. Mulți părinți se adresează organizației după ce copiii lor au exprimat intenția de a pleca.

Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți

Pe 25 mai se marcheaza anual această zi, dedicată sensibilizării cu privire la fenomenul copiilor dispăruți. La nivel european, se raportează anual aproximativ 250.000 de cazuri. Missing Children Europe, federația europeană, avertizează că majoritatea acestor copii au fugit, au fost alungați sau sunt victime ale grooming-ului online și offline, fiind expuși riscului de exploatare și trafic.

Organizația Salvați Copiii România lansează campania "Când un copil dispare, căutarea nu se oprește" și invită publicul să se alăture campaniei #BlueForHope, postând o imagine albastră pe 25 mai pe Instagram, TikTok sau Facebook. Albastrul, asociat cu floarea de nu-mă-uita, simbolizează promisiunea colectivă că niciun copil dispărut nu trebuie uitat.