26 aprilie: Biserica Ortodoxă Română instituie sărbătoarea Soborului Sfintelor Femei Românce

O nouă sărbătoare a intrat în calendarul liturgic al Bisericii Ortodoxe Române. Soborul Sfintelor Femei Românce este marcat pe 26 aprilie și va fi celebrat anual în Duminica a treia după Paști, alături de cinstirea Sfintelor Femei Mironosițe.

Decizia de instituire a acestei zile de prăznuire a fost adoptată de Sfântul Sinod pe 27 martie 2025. În 2026, aceasta va fi observată pentru prima dată la nivel național. Anul curent a fost desemnat de Biserica Ortodoxă Română drept Anul comemorativ al femeilor cu viață sfântă, iar icoana Soborului Sfintelor Femei Românce a fost aleasă ca simbol al acestui an comemorativ.

Cele 16 sfinte cinstite

Soborul reunește personalități feminine din spiritualitatea română care au marcat viața religioasă prin diferitele lor forme de dedica­ție: dintre ele se numără mucenițe, călugărițe, soții ale domnitorilor, mame ale unor sfinți și mărturisitoare ale credinței.

Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (12 aprilie) a fost mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău este cinstită pe 4 mai, iar Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi pe 5 mai.

Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași este pomeniți pe 24 mai. Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea are ziua de prăznuire pe 5 iunie, iar Sfânta Olimpiada de la Fărcașa pe 4 iulie.

Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț (6 iulie) a fost mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv. Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu este cinstită pe 16 august.

Trei sfinte sunt pomeniți pe 17 august: Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec, Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec și Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec.

Alte sfinte din sobor sunt: Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie), Sfânta Magdalena de la Mălainița (15 octombrie), Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna (1 decembrie), Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie) și Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie).

Recunoașterea rolului femeilor în viața spirituală

Instituirea acestei sărbători reflectă importanța pe care Biserica Ortodoxă o acordă rolului femeilor în viața spirituală și religioasă a poporului român. Prin aceasta, sunt cinstite femei care au trăit în credință profundă, fie că au fost cunoscute sau rămase anonime, legate între ele prin jertfă, smerenie și iubire față de Hristos.

Patriarhul Daniel a subliniat în mesajul său dedicat acestei zile că aceste sfinte "au urmat modelul Mironosițelor, mărturisind prin viața lor credința în Hristos Cel înviat".