17 iunie: Ziua mondială dedicată luptei împotriva deşertificării şi secetei

O zi dedicată conştientizării globale

Fiecare 17 iunie, lumea se reuneşte pentru a marca o cauză de importanță vitală: lupta împotriva deşertificării şi secetei. Această observanţă mondială a fost instituită în 1994 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, cu scopul de a mobiliza atenţia publică asupra problemelor legate de degradarea terenurilor şi impactul devastator al secetei.

Pajiştile în centrul atenţiei pentru 2026

Ediţia din acest an aduce în prim-plan un ecosistem adesea neglijat: pajiştile şi terenurile de pășunat. Tema aleasă pentru 2026 – "Pajiştile şi terenurile de pășunat: recunoaște, respectă, restaurează" – urmăreşte să mobilizeze eforturi globale în trei direcţii principale: recunoaşterea valorii economice, ecologice şi culturale a acestor arii, respectul faţă de comunitățile care le administrează în mod tradiţional, şi investiţii substanţiale în restaurarea terenurilor care au suferit degradare.

Aceste ţeluri se înscriu în contextul Anului Internaţional al Pajiştilor şi Păstorilor, o iniţiativă care pune accent pe sensibilizare, pe atragerea de investiţii responsabile şi pe consolidarea cadrelor politice care să protejeze atât ecosistemele, cât şi existenţa păstorilor.

Starea actuală a pajiştilor mondiale

Realitatea cu care ne confruntăm este îngrijorătoare. Aproximativ jumătate din pajiştile şi terenurile de pășunat ale planetei se află în stare de degradare avansată sau sunt ameninţate. Consecinţele sunt grave: securitatea alimentară se deteriorează, resursele de apă sunt puse în pericol, biodiversitatea scade, iar reziliența comunităţilor rurale faţă de schimbările climatice se slăbeşte.

Rolul esențial în echilibrul planetar

Pajiştile şi terenurile de pășunat nu sunt pur şi simplu porţiuni de teren neutru. Acestea acoperă mai mult de jumătate din suprafaţa terestră a globului şi joacă un rol decisiv în mai multe domenii critice: asigură baza securităţii alimentare mondiale, participă la ciclul apei, sunt rezervoare de biodiversitate şi constituie un element cheie în reziliența faţă de variabilitatea climatică.

De aceste ecosisteme depind aproximativ două miliarde de persoane în lumea întreagă. Printre acestea se numără păstori, populaţii indigene şi alte comunităţi rurale, ale căror practici seculare şi dedica­ţie faţă de aceste teritorii au asigurat conservarea lor de-a lungul generaţiilor.

Soluţii disponibile şi speranță

Deşi situaţia este serioasă, nu lipsesc soluţiile. Investiţiile în gestionarea durabilă a terenurilor şi a resurselor de apă, pregătirea mai bună pentru perioade de secetă şi procesele de restaurare conduse de comunităţile locale pot contribui semnificativ la protejarea acestor ecosisteme fragile şi a oamenilor care depind de ele.

Originile observanţei mondiale

Decizia de a marca o zi mondială dedicată acestei probleme a fost luată cu scopul de a amplifica conştientizarea publică şi de a promova aplicarea efectivă a Convenţiei Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării (UNCCD) în ţările care se confruntă cu secetă severă şi/sau deşertificare, în special pe continentul african.

Adunarea Generală a ONU a adoptat această convenţie la data de 17 iunie 1994, moment care a marcat o angajare internaţională de a aborda această problemă globală cu seriozitate şi determinare.