14 mai: Ziua de cinstire a celor care au suferit în temniţele comuniste

Fiecare 14 mai, țara noastră se oprește pentru a comemora pe cei care au fost persecutați în temnițele comuniste. Această dată marchează noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când autoritățile comuniste au efectuat arestări masive împotriva tinerilor și intelectualilor români care s-au ridicat împotriva regimului dictatorial.

Legea nr. 127/2017 a oficializat acest moment de remembrare, obligând autoritățile centrale și locale, precum și instituțiile culturale să organizeze comemorări, să depună coroane de flori și să desfășoare manifestări dedicate acestor martiri.

Amploarea represiunilor din 1948

În acea noapte fatidică, peste 10.000 de tineri au fost luați de forță de către securitate, supuși anchetelor brutale și ulterior condamnați. Conform informațiilor disponibile, aceștia au fost repartizați în închisorile de stat unde și-au ispășit pedepsele în condiții inumane.

Temniţele comuniste de la Aiud, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava și Văcărești au devenit locuri ale suferinței. În aceste instituții au murit mulți deținuți politici, uiți de lume și de istorie.

Monumentul Calvarul de la Aiud

Pentru a perpetua memoria celor care au pierit în închisorile comuniste, în special a celor din Aiud, a fost ridicat Monumentul martirilor neamului, cunoscut sub numele de "Calvarul Aiudului". Locul ales pentru construcție a fost "Râpa Robilor", în sud-vestul municipiului Aiud.

Lucrările au demarat la 28 octombrie 1992 și s-au finalizat pe 14 septembrie 1999. Structura impresionantă, cu o înălțime de 18 metri, o lățime de 6 metri și o lungime de 27 de metri, prezintă cruci care poartă în spate crucea neamului. Numele celor decedați au fost gravate în piatră, ca mărturie veșnică a sacrificiului lor.

În anul 2000, pe acest loc, arhiepiscopul Bartolomeu Anania — care fusese el însuși deținut politic la Aiud și care mai târziu a ajuns mitropolit al Clujului — a sfințit Paraclisul, transformând locul într-un spațiu de rugăciune și recunoștință.

Memorialul de la Sighet

La extremitatea nordică a țării, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet se ridică ca o mărturie vie. Inițiativa de creare a acestui memorial a pornit în 1992 de la poeta Ana Blandiana, care era atunci președintele Alianței Civice. Alături de soțul ei, scriitorul Romulus Rusan, și cu sprijinul unui colectiv de istorici, arhitecți și designeri, au lucrat peste o decadă pentru a-l finaliza.

Scopul memorialului este să reconstituie și să păstreze memoria unor popoare cărora, timp de jumătate de secol, li s-a impus o istorie falsă. Consiliul Europei a recunoscut în 1998 importanța acestui loc, declarând Memorialul de la Sighet drept una dintre principalele instituții europene dedicate păstrării memoriei continentului.

Procesul legislativ

Propunerea de a institui o zi națională de cinstire a pornit în martie 2016, când a fost depusă în Parlament. După o perioadă de deliberare, Senatele a votat favorabil pe 1 noiembrie 2016, iar Camera Deputaților a adoptat inițiativa pe 16 mai 2017. Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare pe 30 mai 2017, iar legea a fost publicată în Monitorul Oficial pe 31 mai 2017, oficializând permanent această zi de remembrare.